Exclusiv Oficial BNR: „Politicienii să înțeleagă că suntem aproape de marginea prăpastiei”. Ce deficit ar putea avea România la finalul anului
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a declarat vineri, într-o intervenție la Digi24, că situația economică a României rămâne tensionată, în contextul în care reforma administrației locale a fost amânată, iar proiecte din al doilea pachet de măsuri fiscale au fost contestate la CCR. El avertizează politicienii că trebuie să înțeleagă că „suntem foarte aproape de marginea prăpastiei”.
Eugen Rădulescu a explicat că pentru reducerea deficitului e nevoie de toate măsurile fiscale anunțate de Guvern.
„Anul trecut deficitul a fost de 9,3% dar în bugetul pe anul acesta au fost scăpate niște cheltuieli absolut inevitabile, de încă vreo 45 de miliarde de lei, care se adaugă deficitul lui de anul trecut. Iar dacă reușim să coborâm undeva în apropierea lui 8% în acest an, eu zic că va fi un lucru bun. Numai că ar trebui ca inclusiv aleșii noștri să înțeleagă că suntem undeva foarte, foarte aproape de marginea prăpastiei, dacă nu reușim. Prima chestiune este să vedem dacă până la urmă va fi adoptată decizia cu privire la reducerea posturilor din administrația locală”, a afirmat oficialul BNR.
De precizat că reforma administrației locale a fost amânată până pe 15 septembrie, la cererea PSD. Într-o intervenție la Digi24, președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma că măsurile Guvernului includ reduceri de 10% din personal, adică 13.000 de posturi ocupate, și că astfel ar urma să fie afectate 1.900 de primării.
Consilierul guvernatorului BNR a ironizat atitudinea magistraților cu privire la reforma pensiilor speciale.
„Avem de văzut și măsura în care Curtea Constituțională va respinge solicitarea magistraților care au susținut că fără pensii de 5.000 și ceva de euro, luate de la 47 de ani justiția nu este independentă. M-am gândit vai de bietele celelalte 26 de țări ale Uniunii Europene, unde nicăieri nu iese magistratul mai repede la pensie de 65 de ani, uni ies la 67, alții la 70, și cu pensii care sunt cel mult două treimi din cât au pensiile magistrații noștri. Probabil că acolo nu mai este niciun fel de independență a justiției în cele 26 de țări, dacă independența așa se măsoară. Deci, situația este destul de tensionată în continuare, pentru că întotdeauna este ușor să dai și mult mai greu să iei înapoi”, a spus el.
Curtea Constituțională va discuta, pe 24 septembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Executivul își poate asuma răspunderea.
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate.
În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
