Paștele ortodox 2023 pică la jumătatea lunii aprilie. Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, care comemorează Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Paștele ortodox este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, iar de la an la an ziua în care pică variază cu aproximativ două săptămâni.
Când pică Paștele ortodox în 2023
În anul 2023, Paștele ortodox pică pe data de 16 aprilie, după ce în anul precedent sărbătoarea a fost pe 24 aprilie. Paștele catolic pică anul acesta pe data de 9 aprilie, ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au căzut în aceeași s-a întâmplat în anul 2017.
În 2024, Paștele ortodox va pica pe data de 5 mai, iar în 2025 va fi pe data de 20 aprilie. Denumirea Paștelui derivă din cuvântul ebraic Pesah care desemna sărbătoarea eliberării evreilor din Egipt și a reîntoarcerii lor în patrie. Forma Paști sau Paște a pătruns în limba română pe filieră latino-bizantină: Paschae.
Postul Paștelui 2023
Postul Paștelui în 2023 începe pe data de 27 februarie și se va încheia pe data de 15 aprilie. Postul Pastelui este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante din an şi de aceea se mai numeşte şi postul mare. Acesta durează 40 de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Sunt numai două dezlegări la peşte în Postul Paștelui, de Buna Vestire şi de Florii.
Duminica dinaintea postului Paştelui este cunoscută şi ca ziua lăsatului sec de brânză, iar seara, în biserici are loc slujba iertării, în care credincioşii şi preotul îşi cer iertare unii altora. Toţi oamenii trebuie să-şi ceară iertare unii altora, pentru a nu începe postul supăraţi, ci în pace.
Postul Paştelui este numit şi postul aspru pentru că acele persoane care nu au probleme de sănătate şi îl pot ţine, trebuie să mănânce mai puţin, să acorde mai mult timp rugăciunii, să evite certurile, discuţiile contradictorii şi bârfele. În prima săptămână din post, de luni până joi, în fiecare seară au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de Canonul cel Mare sau Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral în cea de-a cincea miercuri din post.
Motivul principal al postirii era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezati de Paşti şi să intre în biserică. În timp, Postul Paştelui a devenit o perioadă de pregătire spirituală pentru ca toţi creştinii să sărbătorească Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Postul mare datează dinainte de începerea activităţii mesianice a Mântuitorului. În primele secole se obişnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor sau câteva zile înainte. La sfârşitul secolului al III-lea, postul mare a fost împărţit în două: postul prepascal, cunoscut sub numele postul „păresimi“ - cuvânt care desemna cele patruzeci de zile ale postului, „quadragesima“ însemnând „patruzeci“ în limba latină -, care ţinea până în Duminica Floriilor şi postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, începand cu Duminica Floriilor şi încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.
În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, din anul 325, în Biserica de Răsărit s-a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre. În calendarul bizantin, postul mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin, cu Miercurea Cenuşii. Postul înseamnă alimente fără carne, brânză, lapte, ouă şi peşte. Vin şi ulei se consumă câte puţin, sâmbăta şi duminica.
Zilele libere legale pentru Paște în 2023
Românii au trei zile libere legale în 2023 de Paștele ortodox: 14 aprilie, de Vinerea Mare, respectiv 16 și 17 aprilie, reprezentând prima și a doua zi de Paște. Potrivit Codului Muncii, angajații care nu primesc zilele libere de sărbătorile legale pot alege să aibă alte zile libere în următoarele 30 de zile lucrătoare. Pot de asemenea opta pentru compensații financiare pentru zilele lucrate de sărbători.
În 2023, românii vor avea 15 zile libere legale conform Codului Muncii:
- 1 şi 2 ianuarie - Anul Nou (duminică, luni);
- 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române (marţi);
- 14 aprilie - Vinerea Mare;
- 16 şi 17 aprilie - prima şi a doua zi a Paştelui ortodox (duminică, luni);
- 1 mai - Ziua Muncii (luni);
- 1 iunie - Ziua Copilului (joi);
- 4 şi 5 iunie - prima şi a doua zi de Rusalii (duminică, luni);
- 15 august - Adormirea Maicii Domnului (marţi);
- 30 noiembrie - Sfântul Andrei (joi);
- 1 decembrie - Ziua Naţională a României (vineri);
- 25 şi 26 decembrie - prima şi a doua zi de Crăciun (luni, marţi).
Editor : C.L.B.
