În ultima zi de campanie electorală în România, alegerile pentru Uniunea Europeană au fost despre alte alegeri, scrie POLITICO. Chestiunile legate de UE au fost absente din campanie, partidele luptându-se mai ales pe teme locale, cum ar fi corupţia, deoarece alegătorii vor alege autorităţile locale în aceeaşi zi, explică publicaţia de la Bruxelles.
Potrivit sociologului Barbu Mateescu, principalele partide privesc deja spre alegerile prezidenţiale din septembrie.
„Nu se vorbeşte absolut deloc despre Europa în campania electorală”, a spus el.
Votul de duminică se referă mai mult la impulsul pe care îl va da partidelor pentru alegerile prezidenţiale, al căror câmp este mai aglomerat. Această competiţie, la rândul său, este o oportunitate de a câştiga şi mai mult impuls înainte de votul parlamentar din decembrie, a adăugat Mateescu.
Cele mai mari două partide din România, Partidul Social Democrat, de centru-stânga, şi Partidul Naţional Liberal, de centru-dreapta, guvernează în prezent printr-o mare coaliţie şi prezintă candidaţi la europarlamentare pe o listă comună.
Dar încep să se vadă fisuri, scrie POLITICO. Joi, liderii celor două partide au anunţat că vor prezenta probabil candidaţi separaţi pentru funcţia de preşedinte.
Scandalul provocat de George Simion
POLITICO scrie şi despre scandalul provocat pe ultima sută de metri a campaniei de liderul extremei drepte din România, George Simion, care încearcă să întoarcă în favoarea sa scenariul în cazul unor acuzaţii de fraudă. George Simion a ripostat vineri faţă de partidele sale rivale, acuzându-le şi pe acestea de fraudă electorală, la doar două zile după ce procurorii au deschis o anchetă privind rolul său în presupusa falsificare a unor documente electorale. În cadrul unui protest alături de susţinătorii partidului său, Alianţa pentru Unitatea Românilor, la Parchetul General din Bucureşti, Simion a declarat că doreşte să „depună o plângere privind anumite semnături (false)” folosite pentru a înscrie candidaţii celorlalte partide majore care concurează la alegerile locale şi europene de duminică.
Simion, o figură controversată, interzis în Republica Moldova din cauza opiniilor sale privind unirea cu ţara, a calificat vineri ancheta asupra sa drept „un abuz” comis de un guvern „dictatorial”. Totuşi, ancheta asupra liderului de extremă dreapta ar putea, de fapt, „creşte nivelul de mobilizare a alegătorilor” săi, similar cu creşterea popularităţii observată în urma proceselor fostului preşedinte american Donald Trump, a declarat Barbu Mateescu, citat de POLITICO.
Un scrutin maraton
Alegerile pentru Parlamentul European au început joi şi durează până duminică seara, când rezultatele preliminare vor arăta cum va arăta politica Uniunii Europene în următorii cinci ani. Se votează în 27 de ţări şi că sunt în curs de alegere politicieni din aproximativ 200 de partide din întreaga Europă.
Aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot, considerabil mai mulţi decât cele 233,5 milioane de alegători care au fost în SUA în 2022. Aceştia îşi vor alege 720 de reprezentanţi, cu 15 mai mulţi decât data trecută, dar mai puţini decât cei 751 de eurodeputaţi care făceau parte din Parlament înainte de Brexit.
Noii membrii aleşi îşi ocupă locurile la mijlocul lunii iulie pentru o primă sesiune plenară. Cei 720 de deputaţi câştigători vor avea un rol important în conducerea UE, elaborând legi care variază de la obiectivele privind emisiile până la normele bancare.
Editor : Bianca Chirilă
