În România, Slovacia şi, mai ales, Bulgaria, s-a menţinut în 2022 o „tendinţă spre instabilitate”, arată Freedom House în raportul său anual cu privire la starea democraţiei în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală, publicat miercuri.
În raport, scorurile în ce priveşte starea democraţiei au scăzut în 11 din cele 29 de state analizate, iar în şapte s-au îmbunătăţit, notează Agerpres.
Pentru al 19-lea an consecutiv, guvernarea democratică a suferit un declin pe ansamblul regiunii care se întinde din Europa Centrală până în Asia Centrală, constată Freedom House, ONG finanţat de guvernul american, dar gestionat autonom.
Sub titlul „Instabilitate stabilă în sud-estul UE”, raportul scrie că invazia rusă în Ucraina a avut un impact minor în a scoate multe dintre democraţiile UE din tiparele lor de frământări partizane, şi în unele cazuri „a adăugat combustibil suplimentar la focul disfuncţiilor politice”.
România
Referitor la România, raportul notează că - în comparaţie cu Bulgaria şi Slovacia - această ţară s-a dovedit mai capabilă de o guvernare stabilă în 2022, o evoluţie bine-venită, dată fiind istoria îndelungată de guvernare prin coaliţii minoritare fragile.
Scorul total primit de România în raportul Freedom House la capitolul „Naţiuni în tranziţie” este de 56, ceea ce înseamnă un statut de „democraţie semi-consolidată”, iar procentul de democraţie a fost evaluat la 55,95.
În ciuda bazei de sprijin largi a guvernului actual, cabinetul prim-ministrului Nicolae Ciucă nu este, totuşi, lipsit de controverse. Multiple scandaluri de plagiat şi declaraţii tendenţioase despre războiul din Ucraina au condus la demisia câtorva miniştri, notează Freedom House.
În Bulgaria, unde protestele anticorupţie au condus în 2021 la înlăturarea de la putere a partidului conservator GERB al premierului Boiko Borisov, o guvernare stabilă s-a dovedit greu de realizat. O coaliţie de patru partide condusă de Kiril Petkov a preluat guvernarea în decembrie 2021, însă dezacordurile continue au declanşat o moţiune de cenzură în iunie 2022. Fără un acord de coaliţie la orizont, alegătorii au fost chemaţi din nou la urne în aprilie 2023 pentru a cincea oară în doi ani.
În mod similar, în Slovacia disputele politice legate de decizii impopulare au dus la adoptarea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului premierului Eduard Heger în decembrie. Instabilitatea politică s-a cuplat cu disfuncţii în activitatea tribunalelor şi parchetelor, care evită de multă vreme să se ocupe de crimele de ură împotriva unor grupuri minoritare.
În octombrie, la doar o săptămână după omorârea brutală a două persoane într-un bar LGBT la Bratislava, parlamentul a votat împotriva unui proiect ce prevedea pentru cuplurile de acelaşi sex aceleaşi drepturi de moştenire şi la dosare medicale ca pentru cuplurile heterosexuale.
Potrivit raportului Freedom House, este important de notat că frământările politice din aceste ţări nu au avut un impact semnificativ asupra instituţiilor lor democratice sau a scorurilor lor la capitolul „Naţiuni în tranziţie” în acest an, în afara unui mic declin la capitolul „Guvernanţă democratică naţională” în Slovacia. Disputele partizane şi de politici au fost rezolvate în conformitate cu procedurile parlamentare, iar alegătorii au fost chemaţi să rezolve impasurile majore.
Totuşi, în absenţa unor remedii sistemice mai durabile, există un risc că influenţa facţiunilor proruse în Bulgaria, o cultură violentă de intoleranţă în Slovacia şi încălcări cronice ale eticii în România vor slăbi progresiv încrederea publicului în democraţia însăşi, mai scrie raportul Freedom House.
Editor : M.D.B.
