România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică pentru populație din lume, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul plătit de români pentru curentul electric este de 70 de ori mai mare decât în Iran, țara cu cea mai ieftină energie din lume, și de aproape 2 ori mai mic decât în Insulele Bermude, unde energia pentru populație este cea mai scumpă.
Specialiștii au explicat faptul că tarifele mari sunt rezultatul unei combinații între lipsa investițiilor interne, pierderile mari din sistem, taxele ridicate și efectele regionale ale războiului din Ucraina, potrivit analizei citate.
Am solicitat un punct de vedere oficial de la Ministerul Energiei privind concluziile raportului Asociației Energia Inteligentă, însă până la momentul publicării acestui articol nu am primit un răspuns.
CITEȘTE ȘI: De la 1 noiembrie crește prețul la energie electrică și energie termică. Cum vor arăta facturile
De ce este energia atât de scumpă în România
Specialiștii Asociației Energia Inteligentă au explicat faptul că prețurile mari la energie nu sunt o întâmplare, ci rezultatul unei combinații între probleme interne și influențe externe.
„România are o energie electrică scumpă nu doar din cauza piețelor internaționale, ci și din cauza ineficienței interne și a lipsei de investiții coerente în infrastructura energetică”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Unul dintre principalele motive este că România nu produce suficientă energie pentru a acoperi nevoile de consum, mai ales în perioadele de vârf.
În aceste situații, țara este nevoită să importe energie mai scumpă, iar acest lucru se vede direct în facturile plătite de populație.
În plus, pierderile din rețelele de transport și distribuție sunt foarte mari, în anumite zone ajung până la 20% din energia transmisă. Practic, o parte semnificativă din energia produsă se pierde până ajunge la consumator.
Un alt factor important este legat de costurile generate de politicile și reglementările europene.
Taxele pentru emisiile de CO₂, impuse prin sistemul ETS (EU Emissions Trading System), adică mecanismul prin care Uniunea Europeană taxează emisiile de dioxid de carbon produse de companii, au crescut semnificativ.
Acest lucru scumpește energia produsă din surse fosile, cum sunt gazul sau cărbunele.
În același timp, tranziția către energia verde aduce costuri suplimentare.
Investițiile în panouri solare, turbine eoliene și alte tehnologii regenerabile sunt costisitoare, iar producția acestora depinde de condițiile meteo. Când nu este vânt sau soare, sistemul trebuie echilibrat cu energie din surse tradiționale, mai scumpe.
Dezechilibre între exporturi și importuri
România exportă energie atunci când cererea internă este mică și prețurile sunt reduse, dar importă în perioadele de consum ridicat, când costurile sunt foarte mari.
Acest dezechilibru duce la volatilitate în prețuri și la presiune pe consumatori.
Pe lângă acestea, seceta, lipsa vântului sau iernile aspre pot reduce producția din hidro, eolian sau solar, forțând producătorii să apeleze la surse mai scumpe, precum gazul natural sau cărbunele, a explicat Chisăliță.
Factori externi: cerere mare în regiune și războiul din Ucraina
La cauzele interne se adaugă și influențele externe, care au pus presiune suplimentară pe prețurile energiei.
În ultimii ani, cererea de energie a crescut semnificativ în sud-estul Europei, în special din cauza problemelor apărute în statele vecine: Războiul din Ucraina a afectat grav infrastructura energetică a țării, iar Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în asigurarea combustibilului necesar pentru producerea de electricitate.
România are, de asemenea, interconectări limitate cu rețelele din vestul Europei, ceea ce face dificilă aducerea de energie mai ieftină din statele unde producția este mai mare.
Când cererea este ridicată în regiune, lipsa acestor legături duce la scumpiri accentuate pe piața locală.
În plus, creșterea prețului gazelor naturale și a altor combustibili la nivel european a majorat costurile de producție pentru energia electrică.
Toate acestea, combinate cu instabilitatea economică provocată de războiul din Ucraina, au făcut ca piețele energetice să devină mai imprevizibile și mai scumpe.
Facturile mari duc la sărăcie energetică
Potrivit estimărilor citate de Asociația Energia Inteligentă, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu forme de sărăcie energetică, adică nu își pot permite să plătească facturile fără să renunțe la alte cheltuieli de bază.
Aproximativ 20% dintre gospodării consumă sub jumătate din media națională, un indicator al sărăciei energetice extreme.
În regiunile mai sărace, precum Nord-Estul țării, situația este și mai gravă: aproape 31% dintre familii nu își pot acoperi nevoile energetice.
Efecte vedem și în economie. Potrivit EIB Investment Survey 2024, peste 81% dintre companiile din România consideră că prețurile la energie reprezintă un obstacol în calea investițiilor.
Cele mai afectate sectoare sunt industria (89%), construcțiile (86%) și infrastructura (82%).
Firmele mici și mijlocii resimt cel mai puternic impactul, și astfel sunt nevoite să reducă investițiile, dezvoltarea sau chiar activitatea.
Costurile mari la energie duc, implicit, la scumpirea produselor și serviciilor, iar economia internă devine mai puțin competitivă.
Editor : Andreea Dobra
