Ne apropiem de trecerea la ora de iarnă 2020. Sistemul orei de iarnă şi de vară, încă în vigoare, presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. Ora de iarnă este considerată, însă, ora standard.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Țările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.
La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.
Trecerea la ora de iarnă 2020 se va face în ultimul weekend din octombrie, adică în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00. Este noaptea în care, se spune, „dormim mai mult”, ziua de 25 octombrie fiind cea mai lungă din an, pentru că, practic, are 25 de ore.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
Comisia Europeană a propus să se renunțe la schimbarea orei
În 2001, UE a adoptat reglementări prin care să uniformizeze datele - până atunci diferite - la care țările membre schimbau ora. Astfel, s-a decis ca toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.
Din 2018 a început să se discute, însă, la nivel european despre renunțarea la schimbarea orei, care are și unele efecte neplăcute. Presupune o schimbare în rutina zilnică, iar pe unii oameni îi afectează inclusiv pe planul sănătății.
Comisia Europeană a lansat și o consultare publică, în urma căreia a primit 4,6 milioane de răspunsuri, din care 84 la sută au fost în favoarea renunțării la sistemul schimbării orei, în timp ce 16 la sută au dorit păstrarea sistemului.
În consecință, Comisia Europeană a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Cât se mai păstrează sistemul cu schimbarea orei
Propunerea de renunţare la schimbarea orei ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, așa că termenul a fost amânat pentru anul 2021: statele care decid să menţină permanent ora de vară ar urma să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021).
În mod normal, țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a schimbat prioritățile.
În orice caz, decizia finală trebuie să o ia Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. Cele două instituții vor trebui să ajungă la un acord înainte ca propunerea să fie pusă în practică.
La 26 martie 2019, Parlamentul European a adoptat poziția sa în legătură cu propunerea Comisiei Europene, sprijinind ideea de a se renunța la schimbarea orei. Consiliul Uniunii Europene încă nu și-a finalizat poziția.
În prezent, sunt trei zone de timp standard în UE: timpul vest-european (Irlanda, Portugalia, Marea Britanie), timpul Europei Centrale (17 state membre) și timpul Europei de Est (România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda).
