Cu toate că Venus este o planetă fierbinte pe care metalul s-ar putea topi instant, astronomii au raportat că au detectat două gaze care ar putea indica prezența unor forme de viață ascunse în norii planetei, potrivit The Guardian.
O descoperire făcută de astronauți recent și prezentată miercuri la reuniunea națională de astronomie de la Hull , consolidează dovezile existenței unui gaz înțepător, fosfina, a cărui prezență pe Venus a fost extrem de contestată în trecut.
O altă echipă a dezvăluit detectarea timidă a amoniacului, care pe Pământ este produs în principal de activitatea biologică și de procesele industriale și a cărui prezență pe Venus, potrivit oamenilor de știință, nu poate fi explicată ușor prin fenomene atmosferice sau geologice cunoscute.
Așa-numitele gaze biosemnal nu sunt o dovadă clară a existenței vieții extraterestre. Dar observația va intensifica interesul față de Venus și va ridica posibilitatea ca viața să fi apărut și chiar să fi înflorit în trecutul mai temperat al planetei și să fi persistat până în prezent în anumite zone ale atmosferei.
„S-ar putea ca, dacă Venus a trecut printr-o fază caldă și umedă în trecut, atunci, pe măsură ce încălzirea globală galopantă și-a făcut efectul, viața ar fi evoluat pentru a supraviețui în singura nișă care i-a mai rămas - norii”, a declarat Dr. Dave Clements, lector în astrofizică la Imperial College London, în cadrul întâlnirii, potrivit sursei citate.
Specialiștii în astronomie se contrazic în explicații
Suprafața planetei Venus atinge aproximativ 450C, suficient de fierbinte pentru a topi plumbul și zincul, presiunea atmosferică este de 90 de ori mai mare decât cea de la suprafața Pământului și există nori de acid sulfuric. Însă, la aproximativ 50 km deasupra suprafeței, temperatura și presiunea sunt mai apropiate de condițiile de pe Pământ, ceea ce ar putea face posibilă supraviețuirea microbilor foarte rezistenți.
O afirmație foarte mediatizată privind detectarea fosfinei pe Venus în 2020 a fost urmată de controverse după ce observațiile ulterioare nu au reușit să reproducă descoperirea. Cele mai recente observații ale lui Clements și ale colegilor cu telescopul James Clerk Maxwell (JCMT), cu sediul în Hawaii, au urmărit să rezolve disputa. Prin urmărirea în timp a semnăturii fosfinei, ei au reușit să consolideze dovezile privind prezența gazului și au constatat că detectarea acestuia pare să urmeze ciclul zi-noapte al planetei.
„Descoperirile noastre sugerează că, atunci când atmosfera este scăldată în lumina soarelui, fosfina este distrusă. Tot ce putem spune este că fosfina este acolo. Nu știm ce o produce. Poate fi o chimie pe care nu o înțelegem. Sau poate viața”, a declarat Clements.
Într-o a doua discuție, profesorul Jane Greaves, astronom la Universitatea Cardiff, a prezentat observații preliminare de la telescopul Green Bank care indică amoniacul, care pe Pământ este produs fie prin procese industriale, fie de bacteriile care convertesc azotul.
„Chiar dacă am confirma ambele descoperiri, aceasta nu este o dovadă că am găsit acești microbi magici și că ei trăiesc acolo astăzi”, a declarat Greaves adăugând că nu există încă «niciun adevăr de bază».
Iar aceasta nu este singura părere contradictorie. Profesorul Nikku Madhusudhan, astrofizician la Universitatea din Cambridge, care nu a fost implicat în niciuna dintre lucrări, a declarat că, în general, dovada unei biosemnalități necesită ca semnalul să fie robust și moleculele să fie legate în mod convingător de viață.
„Când vine vorba de Venus, ambele sunt întrebări deschise. Dacă se confirmă cu adevărat fosfina și amoniacul în mod robust, cresc șansele de origine biologică. În mod firesc, vor urma oameni noi care vor analiza și vor oferi sprijin sau contra-argumente. Povestea va fi rezolvată prin mai multe dateToate acestea sunt motive de optimism. Dacă reușesc să demonstreze că semnalele sunt acolo, bravo lor”, a spus el.
Dr. Robert Massey, director executiv adjunct la Royal Astronomical Society, a declarat: „Acestea sunt descoperiri foarte interesante, dar trebuie subliniat faptul că rezultatele sunt doar preliminare și este nevoie de mai multă muncă pentru a afla mai multe despre prezența acestor doi potențiali biomarkeri în norii lui Venus. Cu toate acestea, este fascinant să ne gândim că aceste detecții ar putea indica fie posibile semne de viață, fie unele procese chimice necunoscute. Va fi interesant să vedem ce vor scoate la iveală investigațiile ulterioare în lunile și anii următori.”
Editor : Andreea Burghelea
