Cătălin Bălan, reporter Digi24: „Călătoria noastră începe din nordul Bucureştiului, ne îndreptăm către autostrada Bucureşti-Piteşti, vom călători cu o maşină destul de mică şi uşoară pentru că, fiind electrică, trebuie să consume cât mai puţin.
Când am plecat la drum, computerul maşinii arăta că putem parcurge 153 de kilometri fără să fie nevoie de realimentare. Am decis să ieşim pe autostradă pentru a testa limitele maşinii şi a vedea cât de mult se consumă bateria cu o viteză constantă de 90 de kilometri la oră. Aproape 20 de procente din acumulator pierdusem numai pe şoseaua de centură.
Suntem pe autostrada Bucureşti-Piteşti, avem baterie pentru încă 125 de kilometri şi sperăm să ne ajungă pentru că circulăm cu o viteză destul de redusă.”
Pentru a evita surprizele, am ieşit pe DN7, căutând borna de alimentare de la Titu. Am scăzut viteza şi am exersat trucurile folosite de şoferii maşinilor nepoluante: în pantă, maşina se foloseşte de inerţie pentru a se încărca singură.
După 70 de kilometri pe autostradă şi drum naţional, jumătate din baterie era deja consumată. După reîncărcare, am continuat drumul prin localităţi, fără a călca pedala de acceleraţie prea mult.
Am ajuns la Piteşti, punem din nou maşina la încărcat, pentru că baterie nu prea mai are, după două ore şi jumătate. Atât a fost drumul, ceva mai mult decât o maşină obişnuită.”
În jumătate de oră, bateria ajunge la o capacitate de 80% grad de încărcare. Următoarea staţie este la Craiova. Este o staţie de 22 de kilowati putere de încărcare.
România are cele mai puţine staţii de încărcare pentru maşinile electrice din Europa. Primăriile nu alocă fonduri pentru astfel de prize, majoritatea celor care există au fost instalate pe cheltuiala companiilor private. Problema este că între Drobeta-Turnu Severin şi Timişoara aveţi nevoie de o maşină cu autonomia bateriei mai mare, pentru a parcurge cei 226 de kilometri.
Avantajul pentru cei cu maşini ecologice este că pot folosi gratuit aproape toate staţiile de încărcare din ţară. Dezavantajul este că, la drumul Bucureşti-Timişoara, de peste șapte ore, se adaugă cel puţin patru opriri pe traseu, la borna electrică. Asta înseamnă încă trei ore petrecute cu încărcarea bateriei.
„Revenim la paradigma oul şi găina: ce să dezvoltăm întâi: staţiile sau vehiculele? Această dezvoltare de infrastructură trebuie susţinută de autorităţi. Subvenţiile care se dau la vehiculele electrice sau care se vor da, ar trebui să se orienteze şi către dezvoltatorii de infrastructură”, spune Sorin Morariu, specialist electromobilitate.
Deşi Administraţia Fondului pentru Mediu a promis că din 6 iunie oamenii îşi pot achiziţiona, prin programul Rabla, inclusiv tichete pentru maşini electrice, startul programului s-a amânat încă o dată, până pe 17 iunie. Din cei 75 de milioane de lei alocaţi pentru eco-tichete, românii îşi pot cumpăra peste 3.700 de maşini electrice, de zece ori mai multe decât cele care circulă acum în România.
