Cel mai puternic laser din lume nu trece prin birocrație
Laserul românesc de la Măgurele, cel mai puternic din lume, ar putea contribui la tratarea cancerului sau la crearea unor habitate permanente pe Marte. 140 de cercetători din 20 de ţări au început deja primele teste. E nevoie şi de alţi specialişti străini, dar pentru ei deocamdată toate uşile sunt închise. Chiar dacă au Nobelul în Fizică tot trebuie să-şi echivaleze studiile la noi.
Cele două pulsuri laser, generate cu ajutorul a 50 de sisteme auxiliare, sunt funcţionale. Sistemele de pompare sunt instalate. Mesele optice, cele mai mari de acest fel din lume, compresoarele şi restul echipamentelor în care se produce vid sunt instalate.
Clădirea Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics are toate componentele, iar cercetătorii implicaţi în proiect au acceptat această mare provocarea.
„Suntem acum în etapa în care construim şi testăm, bucată cu bucată, sistemul laser aici în clădirea ELI-NP. Suntem în faza în care avem testările la diferite nivele. Primele ieşiri vor fi testate în august, în vară, şi în decembrie. Iar amplificatorul final, care n-a fost testat până acum în Franţa, ci va fi direct construit şi testat aici, va fi testat până în luna martie a anului viitor”, explică Daniel Ursescu, responsabil sistem laser ELI-NP.
Responsabilii proiectului caută încă o sută de cercetători. Români sunt puţini, iar străinii capabili, cu CV-uri impresionante, nu pot fi angajaţi decât dacă îşi echivalează studiile în România.
Procedura durează însă chiar şi un an. Situaţia este şi mai complicată pentru cercetătorii din afara Uniunii Europene, care nu pot sări peste echivalare nici dacă sunt laureaţi Nobel.
Munca tuturor cercetătorilor va aduce, peste ani, beneficii colosale pentru omenire. Rezultatele cercetării de radiobiologie ar putea să aibă implicaţii pentru călătoriile de lungă durată cu echipaj uman, sau chiar pentru stabilirea de habitate permanente pe Marte. Va revoluţiona însă sectorul telecomunicaţiilor spaţiale şi medicina.
„S-ar putea face diagnosticul şi tratamentul unor boli, precum cancerul, de exemplu, într-un timp mult mai scurt, care este relevant din punct de vedere clinic. Însă aşteptăm şi companii interesate să dezvolte asemenea echipamente inovative din punct de vedere medical”, spune Mariana Bobeică, responsabil implementare experimente radiobiologie ELI-NP.
„Aceste sisteme pot fi plasate chiar în spitale, aproape de pacienţi, şi tocmai aceşti radioizotopi cu timp de viaţă foarte scăzut sunt foarte importanţi în diagnoza şi tratamentul diferitelor tipuri de afecţiuni”, spune Andi Sebastian Cucoaneş, cercetător ELI-NP.
Peste cel puţin doi ani, proiectul Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics, de la Măgurele, va fi capabil să producă un flux de particule comparabil cu o zecime din forţa soarelui. Matematic, cercetătorii vor să obţină, controlat, un fascicul cu o putere de 10 milioane de miliarde de watti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
