Sângele unui bărbat din SUA, mușcat de șerpi de peste 200 de ori și care și-a injectat intenționat venin timp de aproape două decenii, a dus la dezvoltarea unui antidot „fără precedent”, potrivit cercetătorilor, scrie BBC.
Anticorpii găsiți în sângele lui Tim Friede s-au dovedit eficienți în protejarea împotriva unor doze letale de venin provenit de la o gamă largă de specii, în teste efectuate pe animale.
În prezent, terapiile trebuie să fie adaptate exact la specia de șarpe veninos care a mușcat victima. Însă misiunea de 18 ani a lui Friede ar putea reprezenta un pas important spre descoperirea unui antivenin universal pentru toate mușcăturile de șarpe, care ucid până la 14.000 de oameni anual și lasă de trei ori mai mulți cu amputații sau dizabilități permanente.
În total, Friede a suportat peste 200 de mușcături și peste 700 de injecții cu venin pregătit de el însuși, provenit de la unii dintre cei mai periculoși șerpi din lume, inclusiv specii multiple de mambas, cobre, taipani și krait.
Inițial, și-a dorit să-și dezvolte imunitatea pentru a se proteja când manipula șerpi, documentându-și experiențele pe YouTube. Dar fostul mecanic de camioane a declarat că „a dat-o complet în bară” la început, când două mușcături succesive de cobră l-au dus în comă.
„Nu voiam să mor. Nu voiam să-mi pierd un deget. Nu voiam să lipsesc de la muncă”, a spus el pentru BBC. „A devenit un stil de viață și am tot împins limitele cât de tare am putut pentru oamenii care sunt la 13.000 de kilometri distanță de mine și mor din cauza mușcăturilor de șarpe.”
Ce caută cercetătorii
Antiveninul este produs în prezent prin injectarea unor doze mici de venin în animale, precum caii. Sistemul lor imunitar produce anticorpi pentru a lupta cu veninul, iar aceștia sunt colectați și folosiți ca terapie. Dar veninul și antiveninul trebuie să se potrivească foarte bine, pentru că toxinele dintr-o mușcătură veninoasă variază de la o specie la alta. Există chiar variații semnificative în cadrul aceleiași specii: antiveninul produs din șerpi din India este mai puțin eficient împotriva aceleiași specii din Sri Lanka.
O echipă de cercetători a început să caute un tip de apărare imunitară numită anticorpi cu neutralizare largă. În loc să țintească partea specifică a unei toxine, aceștia atacă părțile comune întregilor clase de toxine. Așa l-a găsit Dr. Jacob Glanville, director executiv al companiei biotech Centivax, peste Tim Friede.
„Imediat m-am gândit: ‘dacă cineva din lume a dezvoltat acești anticorpi cu neutralizare largă, el trebuie să fie’, așa că l-am contactat”, a spus el. „La primul apel i-am zis: ‘s-ar putea să pară ciudat, dar mi-aș dori să pun mâna pe puțin din sângele tău’.”
Friede a fost de acord, iar studiul a primit aprobarea etică, întrucât presupunea doar recoltarea de sânge, nu și injectarea cu venin.
Un nou cocktail împotriva celor mai periculoși șerpi
Cercetarea s-a concentrat pe elapide, una dintre cele două familii de șerpi veninoși, cum sunt șerpii coral, mambas, cobre, taipani și krait. Elapidele folosesc în principal neurotoxine, care paralizează victima și pot fi fatale când opresc mușchii necesari respirației.
Cercetătorii au selectat 19 specii de elapide identificate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind printre cele mai periculoase de pe planetă. Apoi au analizat sângele lui Friede pentru a descoperi mecanismele de apărare. Lucrarea lor, publicată în revista Cell, a identificat doi anticorpi cu neutralizare largă care pot ținti două clase de neurotoxine. Au adăugat un medicament care vizează o a treia clasă pentru a crea un „cocktail” de antivenin.
În experimentele pe șoareci, acest cocktail a permis supraviețuirea după doze letale de venin de la 13 dintre cele 19 specii de șerpi. A oferit protecție parțială pentru celelalte șase. Aceasta este o „protecție fără precedent”, a spus Dr. Glanville, adăugând că „probabil acoperă o grămadă de elapide pentru care în prezent nu există antivenin”.
Echipa încearcă să îmbunătățească și mai mult anticorpii și să vadă dacă adăugarea unui al patrulea component ar putea oferi protecție completă împotriva veninului elapidelor.
Cealaltă clasă de șerpi - viperele - folosesc mai mult hemotoxine, care afectează sângele, decât neurotoxine. În total, există în jur de 12 clase mari de toxine în veninul de șarpe, care mai includ și citotoxine ce distrug direct celulele. „Cred că în următorii 10 sau 15 ani vom avea ceva eficient împotriva fiecărei clase de toxine”, a declarat profesorul Peter Kwong, cercetător la Universitatea Columbia.
Cercetările asupra sângelui lui Friede continuă
„Anticorpii lui Tim sunt cu adevărat extraordinari, și-a învățat sistemul imunitar să recunoască extrem de larg aceste toxine”, a spus profesorul Kwong. Speranța finală este dezvoltarea fie a unui singur antivenin care să funcționeze împotriva tuturor mușcăturilor, fie a două injecții: una pentru elapide și una pentru vipere.
Profesorul Nick Casewell, șeful centrului pentru cercetarea mușcăturilor de șarpe de la Liverpool School of Tropical Medicine, a spus că nivelul de protecție raportat este „cu siguranță inedit” și oferă „o dovadă solidă” că aceasta este o abordare fezabilă. „Nu există nicio îndoială că această lucrare duce domeniul într-o direcție interesantă.”
Totuși, a avertizat că „mai este mult de lucru” și că antiveninul are nevoie de testări extinse înainte de a putea fi folosit pe oameni. Dar pentru Friede, faptul că s-a ajuns până aici îi „dă un sentiment plăcut”. „Fac ceva bun pentru umanitate, și asta este foarte important pentru mine. Sunt mândru. E chiar tare”, spune el.
Editor : M.I.
