Ce obiecte misterioase au fost descoperite în ghețarii din munții Alpi. Virusuri antice periculoase se reactivează după topirea gheții

Alpiniștii și drumeții care cutreieră Alpii elvețieni găsesc din ce în ce mai multe obiecte antice misterioase, pe măsură ce tot mai mulți ghețari se topesc, relatează Business Insider. Descoperirile lor ne oferă noi indicii despre civilizațiile din trecutul îndepărtat, dar prezintă și un pericol pentru arheologi, care riscă să se infecteze cu virusuri și bacterii antice reactivate prin dezghețare.

Din Epoca de Fier, până la Roma antică și Evul Mediu, oamenii călătorea prin trecătoarele din Alpii înghețați cu vaci, măgari, vinuri, schiuri, arme și nu numai.

Arheologii au dezvăluit secretele unora dintre cele mai misterioase descoperiri.

Elveția are mai mulți ghețari decât orice altă țară europeană, dar aceștia se topesc repede pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.

În 2022 și 2023, țara a pierdut 10% din volumul total de ghețari, potrivit Academiei Elvețiene de Științe.

O statuetă de lemn, spre exemplu, a stat agățată pe peretele din sufrageria unui alpinist timp de aproape 20 de ani, înainte ca Pierre-Yves Nicod, un administrator de muzeu, să vadă un e-mail mai vechi și să îl contacteze.

Alpinistul a găsit statuia în apa topită a ghețarilor, în 1999, și a șters-o cu produse de curățare moderne care ar fi putut avaria obiectul antic.

După ce a donat obiectul în 2018, arheologii au descoperit că lemnul provenea din secolul I sau II î.Hr. - Epoca fierului.

La Muzeul de Istorie Valais, obiectele recuperate din ghețari sunt ascunse într-un congelator uriaș aflat la subsol și în camere pline cu lăzi.

Descoperirile dezvăluie informații noi despre istoria omului și economiile antice din regiune, dar procesul este unul foarte dificil pentru că nu există nicio structură, drumuri, orașe antice sau alte obiecte care pot oferi indicii despre originile sau funcția artefactelor găsite.

„Faptul că găsim aceste obiecte în gheață și, deci, în afara oricărui context arheologic, este una dintre dificultățile arheologiei glaciare”, a explicat Nicod.

Unele descoperiri sunt un mister total, așa cum este cazul unui grup de bețe de lemn. Unele din ele sunt din vremea romanilor antici care aveau ghizi celți ce îi ajutau să treacă ghețarii și munții Alpi, potrivit lui Romain Andenmatten, un arheolog local.

Andenmatten crede că aceste bețe erau folosite pentru a marca drumul prin trecători.

Nicod spune că obiectele ar fi fost folosite pentru „protecție divină” sau pentru a marca o graniță. Sau, poate, cineva le-a pierdut pe drum.

Alte descoperiri, precum obiectele de valoare ale unui bărbat din secolul al XVII-lea, ajută la înțelegerea economiei din Alpii antici. Arheologii cred că au reușit să rezolve misterul călătorului înstărit.

Bazat pe hainele sale elegante, monedele din nordul Italiei și armele din Germania de azi, arheologii cred că bărbatul era un negustor. Doi măgari ale căror rămășițe au fost descoperite în apropiere s-ar putea să fi fost folosiți pentru a-și transporta mărfurile.

Arheologii cred că bărbatul a murit în urma unui accident - se poate să fi căzut în crevasa unui ghețar.

Timp de multe secole, oamenii se încumetau să traverseze munții prin trecători periculoase și ghețari pentru a ajunge la așezările de partea cealaltă a Alpilor.

Arheologii trebuie să aibă grijă când examinează rămășițe umane sau animale pentru că ar putea conține virusuri sau alți microbi antici care s-au păstrat prin înghețare.

Cercetătorii au descoperit în trecut virusuri active vechi de sute de mii de ani înghețate în ghețarii tibetani și permafrostul arctic.

Acele virusuri erau preistorice și infectau de obicei plante sau amibe, dar există și patogeni mai recenți adaptați la organismul uman, precum cei care au provocat ciuma sau variola, care s-ar putea să se fi păstrat în gheață.

Cu toate că arheologii din Valais nu s-au infectat până acum cu microbi antici, Andenmatten se teme să nu devină un „experiment arheologic”. „Știm că în alte regiuni, ei au avut probleme de acest gen”.

Spre exemplu, în Siberia, permafrostul care se topește a eliberat bacterii ce provoacă antrax și care au infectat zeci de persoane și au dus la moartea unui copil în 2016.

Arheologii sunt într-o cursă contra cronometru, întrucât multe dintre obiecte sunt vulnerabile în fața topirii rapide a gheții.

Odată ce se gheața se topește, obiectele din piele și alte materiale organice pot fi distruse de vreme și de apa care se scurge din ghețari în doar doi ani, potrivit lui Andenmatten.

Pentru a salva cât mai multe obiecte antice, arheologii au creat o aplicație - IceWatcher - prin care alpiniștii pot raporta descoperirile.

În primii doi ani de la lansarea aplicației, au fost deja raportate 30 de descoperiri. Cam jumătate dintre ele erau rămășițe umane recente sau bombe vechi, care au fost preluat de poliție, în timp ce restul descoperirilor avea valoare arheologică.

„Noi spunem că arheologia glaciară este despre cum să găsești un ac într-un iceberg”, a spus Andenmatten.

Editor : Raul Nețoiu