Cea mai fierbinte planetă din sistemul solar a avut cândva oceane la fel ca Pământul. Cum a rămas Venus fără apă

Pământul și Venus sunt planete asemănătoare din multe privințe, inclusiv ca mărime și compoziție, și cu toate acestea una dintre ele este plină de apă, iar cealaltă este complet uscată, scrie BBC. Cum au dispărut oceanele celei mai fierbinți planete din sistemul solar?

Venus este cea de-a doua planetă de la Soare și cu toate acestea este mai fierbinte decât Mercur. Atmosfera ei reține atât de multă căldură încât temperatura de la suprafața sa este destul de mare pentru a topi plumbul.

Totuși, cândva, Venus a fost o planetă destul de similară cu Pământul, având multă apă. Un nou studiu publicat în revista Nature a descoperit că atomii de hidrogen din atmosfera planetei, de care este nevoie pentru a forma moleculele de apă, s-ar putea să se fi pierdut în spațiu, potrivit Discover.

Descoperirea ar putea explica și ce se întâmplă cu apa lichidă în univers.

„Apa este foarte importantă pentru viață”, a spus Eryn Cangi, coautor al studiului și cercetător al Laboratorului pentru Fizica Atmosferică și Spațială. „Trebuie să înțelegem condițiile care susțin apa lichidă în univers, iar asta s-ar putea să fi produs starea foarte uscată din prezent a [planetei] Venus.”

Oamenii de știință cred că Venus a trecut printr-un fenomen care a produs un puternic efect de seră ce a ridicat temperaturile până aproape de 500 de grade Celsius. După aceea, toată apa de pe planetă s-a evaporat, lăsând în urmă doar câteva picături.

Chiar și acele câteva picături au dispărut până la urmă din cauza ionului HCO+ din atmosfera planetei.

Acest tip de moleculă se formează atunci când apa se amestecă cu dioxidul de carbon din atmosferă. HCO+ ar putea fi și motivul pentru care planeta Marte este atât de uscată și pierde apă.

Ionul este produs în atmosfera planetei Venus, dar nu rămâne acolo pentru mult timp. Electronii din atmosferă fac ca ionii de HCO+ să se disocieze. Când acest lucru se întâmplă, ionii de hidrogen scapă în spațiu, lăsând Venus fără hidrogen, una dintre cele două elemente de care este nevoie pentru apă.

Fenomenul se numește „recombinare disociativă” și ar putea fi motivul pentru care Venus pierde apă într-un ritm de două ori mai rapid decât cel obișnuit.

Cercetătorii vor acum să trimită o sondă care să studieze atmosfera planetei pentru a detecta ionii de HCO+. Alte misiuni vor studia posibilitatea ca Venus să fi avut cândva forme de viață.

Misiunea DAVINCI (Deep Atmosphere Venus Investigation of Noble Gases, Chemistry and Imaging) de la NASA va crea o hartă a suprafeței planetei și va studia norii din atmosferă. Misiunea ar urma să fie lansată în deceniul următor.

„Nu au fost multe misiuni spre Venus”, a mai spus Cangi. „Dar noile misiuni planificate vor beneficia de zeci de ani de experiență colectivă și un interes tot mai mare pentru Venus ca să exploreze extremele atmosferei, evoluției și capacității planetei de a susține viața.”

Editor : Raul Nețoiu