Cercetătorii au creat „roboți vii” din celule umane cu care au reușit să vindece neuroni
Oamenii de știință au creat „roboți vii” minusculi din celule umane, care se mișcă singuri într-un vas de laborator și care ar putea fi folosiți pentru a vindeca răni sau reface țesuturi deteriorate, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
O echipă de cercetători de la Universitatea Tufts și Institutul Wyss al Universității Harvard le-a dat numele de „antroboți” („antropo-” + „roboți”).
Experimentul a pornit de la rezultatele obținute în urma unei cercetări mai vechi realizate de o echipă formată parțial din aceiași oameni de știință care au participat și la acest studiu. Ei au creat primii roboți vii – sau xenoboți – din celule stem obținute din embrioni de broască africană cu gheare (Xenopus laevis).
„Unii oameni au crezut că caracteristicile xenoboților se bazau mult pe faptul că sunt embrionare sau [că provin de la] amfibieni”, a spus autorul studiului, Michael Levin, profesor de biologie la Universitatea Tufts.
„Nu cred că are nimic de-a face cu faptul că este un embrion. Nu are nimic de-a face cu faptul că este o broască. Cred că este o proprietate mult mai generală a ființelor vii”, a spus Levin. „Nu înțelegem toate competențele pe care celulele propriului nostru corp le au.”
Cu toate că sunt vii, antroboții nu sunt organisme în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu au un ciclu complet de viață, potrivit lui Levin. „Ne amintește că aceste categorii binare stricte cu care am operat până acum – este un robot, un animal, o mașinărie? – aceste lucruri nu ne ajută prea mult. Trebuie să depășim nivelul acesta.”
Antroboții se deplasează cu ajutorul cililor pe care îi folosesc ca pe niște vâsle
Oamenii de știință au folosit celule umane adulte din trahee de la donatori anonimi de diferite vârste și sexe.
Cercetătorii s-au concentrat pe acest tip de celule pentru că sunt destul de ușor de obținut datorită studierii Covid-19 și a bolilor de plămâni și, mai important, datorită unei caracteristici despre care se credea că le va permite celulelor să se miște.
Celulele din trahee sunt acoperite de prelungiri asemănătoare unor fire de păr care se mișcă înainte și înapoi – cili. Ele ajută celulele din trahee să împingă particule mici care ajung pe căile de acces ale aerului către plămâni.
Alte studii au arătat că celulele acestea pot forma organoide – grupuri de celulele folosite deseori în cercetare. Cercetătorii s-au folosit de cilii celulelor pentru a face ca aceste organoide să se miște, cilii funcționând într-un mod similar cu vâslele unei bărci.
Roboți vii cu forme și mișcări diferite
Roboți biologici au mai fost făcuți și de alți oameni de știință, dar erau întotdeauna construiți artificial pornind de la o matriță care era umplută cu celule. Acum, însă, fiecare antrobot crește dintr-o singură celulă și nu toți sunt identici.
Unii dintre ei au forme sferice și sunt complet acoperiți cu cili, alții arată mai degrabă ca o minge de fotbal american și sunt acoperiți doar parțial de cili.
De asemenea, mișcarea lor diferă: unii antroboți se mișcă în linie dreaptă, unii în cercuri, iar alții tremură pe loc. Antroboții au supraviețuit până la 60 de zile în condiții de laborator.
Antroboții încurajează refacerea neuronilor
Studiul este doar la început, dar obiectivul cercetătorilor este să descopere dacă antroboții ar putea fi utili în domeniul medical. Oamenii de știință au încercat să vadă dacă antroboții sunt capabili să miște din loc neuroni crescuți într-un vas de laborator care au fost „zgâriați” pentru a simula deteriorarea.
Cercetătorii au fost surprinși să vadă că antroboții au încurajat refacerea zonelor deteriorate ale neuronilor, cu toate că încă nu au reușit să înțeleagă cum funcționează mecanismul de vindecare.
Capacitatea de a crea astfel de structuri din propriile celule ale unui pacient ar putea avea diverse utilizări atât în laborator, cât și, poate, în cazul oamenilor.
Levin a adăugat că el nu crede că antroboții ar trebui să stârnească vreo îngrijorare din punct de vedere etic sau legată de siguranță. Ei nu sunt creați din embrioni umani și nici nu sunt modificați genetic în vreun fel.
„[Antroboții] au un mediu foarte strict în care trăiesc, așa că nu există posibilitatea ca aceștia să scape cumva sau să trăiască în afara laboratorului. Ei nu pot trăi în afara acelui mediu foarte specific”, a mai spus Levin. „Au o durată de viață naturală și după câteva săptămâni se biodegradează fără probleme.”
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
