Cine a fost „Omul Dragon”? Un craniu preistoric, ascuns zeci de ani în China, ar putea revoluționa teoria evoluției speciei umane
Un craniu masiv, fosilizat, cu o vechime de cel puțin 140.000 de ani și care zeci de ani a fost ținut ascuns în China, aparține unei varietăți de om preistoric, neștiute până acum, o descoperire ce ar putea revoluționa teoriile referitoare la evoluțiile care au dus la apariția Homo sapiens, omul modern, relatează The New York Times.
Craniul aparține unei ființe mature de sex masculin, care avea un creier uriaș, arcade masive, ochi adânciți și un nas lat.
(VIDEO. Reconstrucție digitală a craniului de Homo longi sursa: Xijun Ni via The New York Times)
Cercetătorii au numit noua specie Homo longi și i-au dat porecla de „Omul Dragon”, referire la regiunea din nord-estul Chinei pe unde curge fluviul Dragonul Negru (Heilong Jiang, în chineză sau fluviul Amur, în rusă - n.r.), unde a fost descoperit craniul.
Timp de 85 de ani, craniul a rămas într-o fântână abandonată, după ce un muncitor de pe un șantier de construcții l-a găsit în 1933 și l-a ascuns acolo, pentru că regiunea se afla atunci sub ocupație japoneză. Cu puțin înainte de moartea sa, în 2018, omul a vorbit familiei despre descoperirea făcută în urmă cu mulți ani. Rudele s-au dus la locul indicat, au găsit craniul și l-au predat Universității din Hebei.
Se schimbă „arborele genealogic” al lui Homo sapiens
Astfel, după ce l-au studiat, experții au ajuns la concluzia că Homo longi, și nu omul de Neanderthal, ar fi fost specia umanoidă cea mai apropiată de a noastră, Homo sapiens.
Dacă se confirmă teoria, ea ar schimba modul în care oamenii de știință au conceput până acum „arborele genealogic” al Homo sapiens, construit de-a lungul anilor pe baza fosilelor descoperite și a analizelor de ADN străvechi.
Astfel, se pare că „omul Dragon”, și nu omul de Neanderthal ar fi fost ruda cea mai apropiată a omului modern.
Genul Homo conţine numeroase specii dispărute, inclusiv omul de Neanderthal, dar şi omul modern - Homo sapiens.
Craniul din Harbin reprezintă fosila cel mai bine conservată din acea perioadă (Pleistocenul mijlociu), spun autorii studiului publicat vineri în revista The Innovation. Craniul fosilizat datează din urmă cu aproximativ 146.000 de ani.
„Conform analizelor noastre, grupul Harbin (capitala provinciei unde a fost descoperit craniul - n.r.) era mai apropiat de Homo sapiens decât erau neanderthalienii”, a declarat Chris Stringer, specialist în paleoantropologie la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, coautor al studiului. „Acest lucru înseamnă oamenii Dragon au împărțit cu noi un strămoş comun mai recent decât neanderthalienii”, a adăugat el.
Cum era „omul Dragon”
Potrivit autorilor cercetării, craniul a aparţinut unui bărbat care avea în momentul morţii sale o vârstă de aproximativ 50 de ani. „Combinaţia dintre bolta craniană arhaică, dar voluminoasă şi un chip lat, dar similar lui Homo sapiens, este frapantă”, precizează autorii studiului.
Cercetătorii au studiat morfologia craniului și au izolat aproximativ 600 de trăsături caracteristice, pe care le-au comparat apoi cu ajutorul unui computer cu putere mare de calcul cu trăsăturile furnizate de alte fosile, relatează Agerpres.
„Acea populaţie era constituită probabil din vânători-culegători. Dacă luăm în considerare temperaturile hibernale înregistrate în Harbin în zilele noastre, ne putem imagina că ei se confruntau cu un frig şi mai intens decât cel îndurat de neanderthalieni”, a precizat Chris Stringer, citat de AFP.
Astfel, noua descoperire stabileşte „cea de-a treia linie umană” din Asia de Est, care are propria sa istorie evolutivă, şi arată importanţa acestei regiuni pentru evoluţia umană, a subliniat acelaşi cercetător.
Homo Nesher Ramla. Și o descoperire din Israel revoluționează teoriile despre omul de Neanderthal
Pe de altă parte, și cercetătorii israelieni au anunțat joi o descoperire importantă. Ei cred că au identificat o nouă specie de om preistoric, care ar pune sub semnul întrebării ipoteza cunoscută până în prezent potrivit căreia omul de Neanderthal a apărut în Europa şi apoi a migrat spre sud.
În timpul săpăturilor arheologice din apropierea oraşului Ramla, din centrul Israelului, echipa dr. Yossi Zaidner, de la Departamentul de arheologie al Universităţii Ebraice din Ierusalim, a descoperit rămăşiţe umane preistorice cu trăsături pe care nu le-a putut atribui niciunei specii cunoscute de Homo.
Astfel, cercetătorii consideră că au descoperit o nouă specie din genul Homo, pe care au numit-o „Nesher Ramla”, după situl în care a fost găsită.
Oasele umane descoperite datează de acum 140.000 până la 120.000 de ani î. Hr. Au caracteristici comune cu omul de Neanderthal, în special în ceea ce priveşte dinţii şi maxilarul, dar şi cu alte tipuri de oameni preistorici în ceea ce priveşte craniul.
Noua specie diferă însă de omul modern prin absenţa bărbiei, structura craniului şi prezenţa unor dinţi foarte mari, au precizat autorii studiului.
Cercetătorii au găsit, de asemenea, la o adâncime de opt metri, o cantitate semnificativă de oase de animale, cai, cerbi şi bouri, precum şi unelte de piatră, ceea ce ar arăta că „Homo Nesher Ramla poseda tehnologii avansate de producere a uneltelor de piatră şi cel mai probabil a interacţionat cu Homo sapiens din zonă”.
„Această descoperire este deosebit de impresionantă, deoarece ne arată că, în această etapă târzie a evoluţiei umane, au existat mai multe specii de Homo care au trăit în acelaşi loc şi în acelaşi timp”, a continuat el.
„Descoperirile noastre arată faptul că faimoşii neanderthalieni din Europa de Vest sunt doar rămăşiţele unei populaţii mult mai mari care a trăit aici, în Levant, şi nu invers”, spun cercetătorii israelieni.
Descoperirea noilor specii de Homo adaugă alte piese la puzzle-ul evoluţiei umane şi ne ajută să înţelegem migraţia umană, spun cercetătorii.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
