În urmă cu câteva decenii, elevii și studenții își pregăteau pixurile, creioanele, stilourile și caietele înainte să înceapă ora. Notițele manuscrise erau de bază pentru a ști care sunt ideile pe care le au de reținut din ceea ce le predau profesorii lor. Acum, vremurile s-au schimbat. Caietele și pixurile au fost schimbate cu tablete, laptopuri, desktopuri sau chiar telefonul mobil.
În condițiile în care digitalizarea se impune tot mai mult în viața de zi cu zi și, deci, inclusiv în sala de curs, cercetătorii din domeniul neuroștiințelor și psihologiei de la Universitatea Norvegiană de Științe și Tehnologie din Trondheim (NTNU) și-au pus întrebarea care tehnică ar avea cele mai bune rezultate în materie de învățare/memorare.
Rezultatele studiului lor sunt clare: este indispensabil să păstrăm scrisul de mână, dar asta nu înseamnă că aparatura digitală ar trebui exclusă total din școli.
Scrisul activează părți ale creierului utile pentru memorare
Pentru studiul lor, cercetătorii norvegieni au studiat activitatea electrică a creierului în cazul a 12 tineri adulți și a 12 copii cu vârsta de 12 ani, pentru fiecare tip de scriere - manuală și digitală.
Atunci când subiecții au scris de mână, ariile din regiunile parietală și centrală ale creierului lor au arătat o activitate sincronizată, evidențiată de encefalograme. Activitatea neuronală oscilatorie în aceste zone specifice ale creierului este importantă pentru memorie și pentru codificarea noilor informații și, deci, asigură creierului condiții optime pentru învățare.
Tinerii adulți care au făcut un gest de scriere, fie cu mâna, fie cu ajutorul unui stilou pentru tabletă, au activat părți ale creierului utile pentru memorarea noilor informații. Este o aptitudine ce se poate observa și atunci când desenăm, pentru că scrierea literelor sau a unor semne cu ajutorul mâinii îmbunătățește memoria noastră motrice. În schimb, scrierea direct pe o tastatură dă rezultate mai nesigure în ceea ce privește memorarea.
Și în cazul copiilor studiul a ajuns la o concluzie similară. „Copiii, încă de o vârstă fragedă, trebuie să exerseze scrierea cu mâna și desenul pentru a activa conexiuni neuronale utile pentru procesul de învățare”, recomandă studiul.
Tastarea duce la pierderea motricității grafice
Totuși, documentul precizează că această concluzie nu înseamnă că trebuie interzisă scrierea digitală la clasă și nu preconizează revenirea exclusivă la scrisul de mână. Este suficient, spun cercetătorii, ca gestul de a scrie cu mâna să nu dispară total - fie că este făcut cu ajutorul pixului pe hârtie, fie cu ajutorul unui stilou special pentru tabletă.
„Tastarea la un calculator sau pe un telefon, scrierea rapidă de mână și desenarea sunt procese diferite. Un proces de învățare optim trebuie să includă fiecare dintre aceste procedee, acolo unde ele pot fi folosite cel mai bine”, conchid cercetătorii. Ideală ar fi o combinație a acestor tehnici.
Pentru copiii de grădiniță, gestul de a scrie, un gest de motricitate grafică, este asociat progresiv, prin exersare, cu realizarea formei unei anumite litere și devine un indice pentru memorie, la fel ca numele și sunetul respectivei litere. Asta înlesnește și recunoașterea literei în situația în care copilul este pus să o citească. Or, tastarea directă a literei respective înseamnă pierderea motricității grafice, pentru că nu presupune decât un singur gest repetitiv: o simplă apăsare de tastă, indiferent care ar fi litera. Exersarea unor acțiuni motrice mai complexe, în acest caz, dispare.
S-a demonstrat, de asemenea, că în cazul elevilor de clasa a V-a sau a VI-a, cărora li se cere să redacteze un text direct la tastatură, în condițiile în care nu sunt foarte obișnuiți cu folosirea ei, există un impact în ceea ce privește performanța lor de redactare. Tastatura îi pune în situația de „supraîncărcare cognitivă” și performanțele lor sunt mai slabe, arată un articol publicat în The Conversation.
Prin urmare, scrisul de mână ajută la memorare, mai ales dacă persoana respectivă are și o bună memorie fotografică. Prin scrierea cu mâna, există o filtrare mai bună a informațiilor și se rețin mai ușor datele importante, pentru că antrenează mai multe zone ale creierului. Nu în ultimul rând, complexitatea mișcărilor ajută la o mai bună organizare a informațiilor și tocmai de aceea procesul de memorare este mai ușor.
Editor : Luana Pavaluca
