Astronomii s-au încurcat ani de zile în dezlegarea misterului de pe Neptun, dar acum cred că au găsit secretul acestei planete. Norii fantomatici ai gigantului de gheață au dispărut, în mare parte, în urmă cu patru ani, iar astăzi doar un petic noros mai plutește deasupra polului sudic, notează CNN.
Datorită unei analize a observațiilor planetei Neptun în aproape trei decenii, capturate de trei telescoape spațiale, oamenii de știință au stabilit că norii diminuați ai gigantului de gheață ar putea indica faptul că schimbările sunt sincronizate cu ciclul solar, potrivit unui studiu recent publicat în jurnalul Icarus.
Norii lui Neptun se corelează cu ciclul Soarelui
„Aceste date remarcabile ne oferă cea mai puternică dovadă de până acum că acoperirea norilor a lui Neptun se corelează cu ciclul Soarelui”, a spus autorul principal al studiului Imke de Pater, profesor emerit de astronomie la Universitatea din California, Berkeley, într-un comunicat de presă.
„Descoperirile noastre susțin teoria conform căreia razele (ultraviolete) ale Soarelui, atunci când sunt suficient de puternice, pot declanșa o reacție fotochimică ce produce norii lui Neptun”, a mai adăugat acesta.
În timpul ciclului solar, nivelul de activitate în câmpurile magnetice dinamice ale soarelui crește și scade. Câmpul magnetic se inversează la fiecare 11 ani, pe măsură ce devine mai încurcat, ca un ghem de fire, potrivit NASA. Când există o activitate sporită a soarelui, radiațiile ultraviolete mai intense bombardează sistemul solar.
Cu datele culese de la telescopul spațial Hubble al NASA, de la W.M. Observatorul Keck din Hawaii și de la Observatorul Lick din California, oamenii de știință au observat 2,5 cicluri de activitate a norilor în perioada de 29 de ani de observații a lui Neptun, timp în care reflectivitatea planetei a crescut în 2002 și a scăzut în 2007. Neptun s-a luminat din nou în 2015, înainte de a se întuneca în 2020 la cel mai scăzut nivel văzut vreodată. Atunci a dispărut cea mai mare parte a norilor.
„Chiar și acum, patru ani mai târziu, cele mai recente imagini pe care le-am făcut în iunie trecut încă arată că norii nu s-au întors la nivelurile lor anterioare”, a spus autorul principal al studiului Erandi Chavez, doctorand la Centrul de Astrofizică, Harvard & Smithsonian, într-o declarație.
Descoperirile sunt „extrem de incitante și neașteptate, mai ales că perioada anterioară a lui Neptun, de activitate cu nori joși nu a fost nici pe departe la fel de dramatică și prelungită”, a adăugat Chavez.
Neptun este cea mai îndepărtată planetă majoră a sistemului nostru solar
Autorii au descoperit, de asemenea, că la doi ani după vârful ciclului, mai mulți nori au apărut pe Neptun și cu cât erau mai mulți nori, cu atât Neptun era mai strălucitor din lumina soarelui care se reflecta în el. Această conexiune a fost „surprinzătoare pentru oamenii de știință, deoarece Neptun este cea mai îndepărtată planetă majoră a sistemului nostru solar și primește lumina solară cu aproximativ 0,1% din intensitatea pe care o primește Pământul”, potrivit NASA. Descoperirile contrazic ideea ca norii să fie afectați de cele patru anotimpuri ale lui Neptun, care durează fiecare aproximativ 40 de ani.
„Aceasta este o lucrare foarte interesantă și un studiu detaliat bine, de modă veche”, a spus Patrick Irwin, profesor de fizică planetară la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în cercetare, printr-un e-mail trimis pentru The Guardian. „Această nouă lucrare acoperă un interval de timp mai lung decât studiile anterioare și arată o corelație convingătoare a acoperirii norilor, observate cu luminozitatea UV solară.”
Dar există un decalaj de doi ani între vârful ciclului solar și abundența crescută de nori a lui Neptun. Autorii cred că acest decalaj ar putea fi explicat prin fotochimia care are loc în atmosfera superioară a planetei, care necesită timp pentru a produce nori.
Relația dintre luminozitatea crescută a soarelui și formarea norilor s-ar putea datora generării de molecule ionizate care pot acționa ca nuclee de condensare a norilor și pot ajuta la inițierea condensării, a spus Irwin.
„Este fascinant să poți folosi telescoapele de pe Pământ pentru a studia clima unei lumi aflate la mai mult de 4 miliarde de kilometri distanță de noi”, a declarat coautorul studiului Carlos Alvarez, astronom la Observatorul Keck, într-o declarație. „Progresele în tehnologie și observațiile strânse ne-au permis să comprimăm modelele atmosferice ale lui Neptun, care sunt cheie pentru înțelegerea corelației dintre clima gigantului de gheață și ciclul solar.”
Furtunile de pe Neptun influențează acoperirea de nori a planetei
Echipa de cercetare monitorizează în continuare activitatea norilor lui Neptun, deoarece mai multă lumină UV ar putea, de asemenea, întuneca norii planetei, scăzând luminozitatea generală, au spus autorii.
În plus, furtunile de pe Neptun influențează acoperirea de nori a planetei, dar nu sunt legate de norii formați în atmosfera superioară. Această variabilă ar putea interfera cu studiile care analizează corelațiile dintre norii produși fotochimic și ciclul solar. Mai multe cercetări ar putea sugera, de asemenea, cât de mult ar putea dura absența aproape a norilor de pe Neptun.
Aceste activități, la rândul lor, nu numai că ar putea extinde cunoștințele astronomilor despre Neptun, dar ar putea și ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine numeroasele exoplanete din afara sistemului solar despre care se crede că au caracteristici similare cu gigantul de gheață, potrivit NASA.
De asemenea, studiul „subliniază necesitatea de a continua monitorizarea planetelor sistemului solar”, a spus Irwin. „Numai prin observarea acestor planete la intervale regulate este posibil să se construiască un set de date pe termen lung și fiabil pentru a sonda aceste variații periodice.”
Editor : M.I.
