Super-planeta care ar putea ascunde viață extraterestră. Concluziile oamenilor de știință după 3 ani de studiu
O planetă situată la 1.400 de ani lumină de Pământ este considerată planeta cu cea mai mare probabilitate de a întreţine viaţa.
Anunţul a fost făcut de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, la trei ani de la descoperirea sa. Are cele mai bune condiţii de supravieţuire dintre toate planetele descoperite până în prezent şi orbitează în jurul unei stele cu 20% mai strălucitoare decât Soarele.
Simulările computerizate arată că acest corp ceresc are o atmosferă compactă, apă la nivelul suprafeţei sale şi vulcani activi. Încă nu are un nume, dar cercetătorii au botezat-o simplu 452 b. Ei speră ca odată cu apariţia unei noi generaţii de telescoape performante, să mai fie descoperite şi alte planete similare.
Exoplaneta Kepler 452b, descoperită în 2015, se află în centrul "zonei de abiogeneză" în care există condiţii potrivite pentru ca viaţa să apară şi să fie întreţinută de lumina stelară şi procese chimice. De asemenea, acea planetă, care un diametru de 1,5 ori mai mare decât Terra, orbitează în interiorul zonei "locuibile" din jurul unei stele, în care temperaturile nu sunt nici prea mari, nici prea mici, pentru a permite existenţa apei în stare lichidă, scrie Agerpres.
Aproape 4.000 de planete au fost descoperite până în prezent orbitând alte stele decât Soarele. Dintre acestea, doar aproximativ 50 se află în zona "locuibilă" din jurul stelelor lor.
Dintre ele, o singură exoplanetă - Kepler 452b - se află şi în interiorul zonei de abiogeneză.
O planetă din zona de abiogeneză primeşte cantitatea potrivită şi tipul potrivit de radiaţie ultravioletă (UV) de la steaua sa, care declanşează reacţii chimice similare celor care au determinat apariţia vieţii pe Pământ.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au creat acest termen după ce au realizat o serie de experimente de laborator ce au imitat apariţia "cărămizilor" chimice ale vieţii terestre.
Una dintre principalele teorii din astrofizică afirmă că viaţa a apărut pe Terra în urma unor reacţii chimice în care au fost implicate acidul cianhidric şi hidrogenul sulfurat, stimulate de lumina solară.
Reluând un experiment realizat în 2015, cercetătorii de la Universitatea Cambridge au creat precursorii lipidelor, ai aminoacizilor şi ai nucleotidelor - componente esenţiale ale celulelor vii.
Apoi, cercetătorii britanici au mers şi mai departe, comparând radiaţia UV folosită în laborator cu radiaţiile UV produse de diverse stele.
În general, cele mai multe dintre stelele asemănătoare Soarelui emit tipul potrivit de lumină pentru a declanşa formarea "cărămizilor" chimice ale vieţii la suprafaţa planetelor.
Steaua Kepler 452, aflată în constelaţia Lebăda, este cu aproximativ 20% mai strălucitoare decât Soarele şi cu aproximativ 2 miliarde de ani mai bătrână.
Planeta Kepler 452b a fost supranumită "verişoara Terrei". Simulările computerizate sugerează că această exoplanetă are o atmosferă compactă, apă lichidă la nivelul suprafeţei sale şi deţine vulcani activi.
Cele mai multe dintre exoplanetele cunoscute şi aflate în zonele "locuibile" orbitează stele reci din clasa "piticelor roşii". Vânturi solare violente şi ocazionale pot să furnizeze radiaţia necesară pentru a declanşa apariţia vieţii, dar pot şi să distrugă materialul genetic, afirmă oamenii de ştiinţă.
Noul studiu a fost publicat în revista Science Advances.
Potrivit unor estimări recente, în universul observabil cu mijloacele actuale ar putea să existe 700 de milioane de trilioane de planete asemănătoare Pământului.
Următoarea generaţie de telescoape spaţiale, precum Tess şi James Webb, dezvoltate de NASA, ar putea să identifice mai multe exoplanete care se află în zonele de abiogeneză, afirmă oamenii de ştiinţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
