O echipă de cercetători chinezi a descoperit microplastic în 40 de mostre de material seminal uman, identificând opt polimeri diferiţi, polistirenul fiind cel mai răspândit (31%). Rezultatele studiului, în concordanţă cu cercetări anterioare realizate de acelaşi grup de oameni de ştiinţă, au fost publicate recent în jurnalul Science of the Total Environment, scrie Agerpres.
Microparticulele de plastic sunt poluanţi omniprezenţi în mediu, care au fost detectaţi în material seminal uman prelevat din zone contaminate, însă prevalenţa şi efectele lor în cadrul populaţiei generale au rămas în mare parte neexplorate, au scris autorii cercetării.
Pentru a analiza prezenţa microparticulelor de plastic, abundenţa, tipurile de polimeri şi asocierile cu parametrii de calitate a materialului seminal la indivizi - fără expunere profesională - studiul a fost realizat prin colectarea de probe de la 40 de participanţi din Jinan, China.
Micro-spectroscopia Raman a fost utilizată pentru a identifica, cuantifica şi clasifica polimerii microplastici, motilitatea spermatozoizilor a fost evaluată prin analize asistate de calculator şi, de asemenea, a fost studiată morfologia.
Corelaţiile dintre datele demografice, parametrii materialului seminal şi conţinutul de microplastice au fost analizate prin analiză statistică. Cercetătorii de la Universitatea Qingdao au detectat microparticule de plastic în toate probele de spermă, cu două particule pe probă.
Au fost identificaţi opt polimeri diferiţi, polistirenul (31%), polietilena (14%) şi policlorura de vinil (PVC, 14%) fiind cei mai răspândiţi. Materialul seminal expus la polistiren a prezentat o motilitate progresivă mai mare a spermatozoizilor în comparaţie cu cel expus la policlorură de vinil.
Anomalii morfologice au fost, de asemenea, observate în materialul seminal, dar acestea nu au fost asociate în mod semnificativ cu tipuri specifice de plastic.
Cu toate acestea, efectele expunerii la diferiţi polimeri microplastici asupra motilităţii progresive a spermatozoizilor au variat. Potrivit autorilor, acest lucru subliniază necesitatea unor studii suplimentare asupra modului în care microplasticele afectează fertilitatea masculină având în vedere prezenţa lor pe scară largă şi potenţiala toxicitate.
Oamenii de ştiinţă studiază de zeci de ani efectul poluării cu microplastice asupra sănătăţii umane şi modul în care aceste deşeuri ajung să pătrund în cele din urmă în organism şi, odată cu ele, toxinele pe care le pot conţine.
Deşi mai sunt încă multe necunoscute, unele dovezi indică prezenţa microparticulelor de plastic în placentă şi în laptele matern, în fluxul sanguin, în profunzimea plămânilor şi în creier.
Editor : Adrian Dumitru
