Pumnalul din mormântul lui Tutankamon a fost realizat cu fier dintr-un meteorit 

Foto: Gulliver/Getty Images

În 1925, arheologul Howard Carter a descoperit două pumnale, unul de fier și unul din aur, în mormântul faraonului egiptean Tutankamon, care a fost mumificat în urmă cu 3.300 de ani. Lama de fier, care are mâner de aur și măciulie de cristal, a reprezentat un mister pentru cercetători încă de când a fost descoperit pentru că fierul era o rarite în Egiptul Antic și lama pumnalului nu ruginise în cei peste 3.000 de ani de când a fost făcut.

Oameni de știință din Italia și Egipt au analizat metalul cu un spectrometru de fluorescență cu raze X pentru a stabili ce compoziție chimică are și au descoperit un nivel înalt de cobalt și nichel. Pe urmă, au comparat rezultatele obținute cu analizele făcute meteoriților descoperit pe o rază de 2.000 de kilometri în jurul coastei Mării Roșii din Egipt.

Rezultatele au fost similiare cu cele descoperite la analizarea meteoritului Kharga. Meteoritul a fost descoperit la 240 de kilometri vest de Alexandria, în orașul port, Mersa Matruh, oraș care în perioada lui Alexandru cel Mare se numea Amunia.

Acest rezultat i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că pumnalul a fost realizat dintr-un fragment de meteorit. 

Deși, omul a lucrat cu bronz, cupru și aur încă din 4.000 î.Hr., prelucrarea fierului a apărut mult mai târziu, și era foarte rară în Egipt. În 2013, nouă mărgele negre de fier, scoase dintr-un cimitir de lângă Nil în nordul Egiptului, s-au dovedit a fi lucrate din fragmente de meteorit. Mărgele sunt chiar mai vechi decât mormântul tânărului faraon, datând din 3.200 î.Hr.

De asemenea, calitatea foarte bună a lamei sugerează că în perioada lui Tutankamon, care a trăit în ultima perioadă a Epocii de Bronze, existau fierari foarte buni în ciuda rarității acestui material.

„Deoarece aceste în cazul acestor două artefacte de fier de valoare din Egiptul Antic s-a demonstrat că provin din meteoriți, noi credem că egiptenii antici acordau o mare imporanță fierului din meteoriți pentru producerea de ornamente fine sau obiecte folosite în ceremoniile lor”, a explicat echipa de cercetători.

Cercetătorii sunt de acord și cu ipoteza că egiptenii antici dădeau foarte multă importanță „pietrelor” care cădeau din cer. Mai mult, ei au început să folosească un termen care în traducere înseamnă „fier din cer” în secolul XIII î.Hr, ceea ce arată că erau înaintea culturii vestice cu circa două milenii.