Inteligența artificială ar putea consuma, până în 2030, aproape 3% din electricitatea globală și cantități uriașe de apă, comparabile cu necesarul anual al celor 1,3 miliarde de locuitori din Africa Subsahariană, avertizează un raport al ONU. Într-un interviu pentru Live Science, Kaveh Madani, coordonatorul principal al studiului și director al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, a explicat de ce fiecare prompt, imagine sau videoclip generat de AI are un impact real asupra mediului.
Energia folosită pentru alimentarea inteligenței artificiale ar putea ajunge la 3% din cererea globală de electricitate până în 2030 și ar putea consuma la fel de multă apă cât folosesc, într-un an, cele 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană pentru nevoile lor casnice.
Acestea sunt concluziile unui raport recent al ONU, care estimează consumul de teren, apă și emisiile de gaze cu efect de seră generate de expansiunea accelerată a AI. Dacă centrele de date care susțin inteligența artificială ar forma o țară, ele s-ar clasa pe locul 11 în lume la consumul de energie, din cauza infrastructurii masive și a electricității necesare pentru antrenarea unor modele tot mai complexe și pentru a răspunde cererii utilizatorilor.
Până în 2030, centrele de date ar putea ajunge pe locul șase la nivel mondial în ceea ce privește consumul de energie, cu o amprentă la sol comparabilă cu suprafața statului Connecticut și cu emisii similare celor produse de Marea Britanie în 2025, în funcție de ponderea energiei regenerabile.
Aceste date evidențiază presiunea suplimentară pe care AI și infrastructura care o susține ar putea-o pune asupra mediului și climei în următorii ani.
Pentru a afla mai multe, Live Science a discutat cu Kaveh Madani, coordonator principal al raportului ONU, director al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate și laureat al Premiului Stockholm pentru Apă din acest an.
„În spatele fiecărui prompt există un impact asupra mediului”
Întrebat care este principala concluzie a raportului, Madani spune că mulți oameni percep AI drept ceva virtual sau „în nori”, însă realitatea este cu totul alta.
„Concluzia principală a acestui raport este că, deși în discursul public AI este percepută ca ceva virtual, digital sau aflat în cloud, în spatele ei există o componentă fizică uriașă și lanțuri de aprovizionare complexe. Asta încearcă să arate raportul: să le reamintească oamenilor că în spatele fiecărui prompt, fiecărei utilizări, fiecărei interacțiuni, există un anumit nivel de impact asupra mediului.”
El explică faptul că, de la extracția mineralelor critice și producția de hardware, până la construcția și operarea centrelor de date și gestionarea deșeurilor electronice, fiecare etapă generează efecte importante asupra mediului.
„Faptul că ceva este digital nu înseamnă că este lipsit de impact. Există întotdeauna o amprentă asociată și trebuie să fim conștienți de asta.”
Madani subliniază că AI nu înseamnă doar consum de energie, ci și un consum masiv de apă și terenuri.
„Pe tot lanțul de aprovizionare, de la extracția mineralelor critice până la gestionarea deșeurilor electronice, avem procese care necesită apă, teren și care generează emisii de carbon.”
El oferă exemplul extracției de minerale critice, proces care folosește cantități mari de apă și poate polua grav resursele locale.
În plus, chiar și producerea energiei necesare centrelor de date implică un consum mare de resurse.
„Dacă folosești hidroenergie pentru a alimenta un centru de date, folosești mult teren și multă apă. Acest lucru este valabil pentru toate sursele de energie, indiferent dacă sunt considerate curate sau regenerabile.”
Pe lângă asta, centrele de date au nevoie de apă și pentru răcire.
Consumul AI ar putea echivala cu cel al unei mari puteri globale
Madani spune că este dificil de estimat exact câtă energie consumă AI în prezent, dar aproximativ 20% din încărcarea actuală a centrelor de date poate fi atribuită inteligenței artificiale. În câțiva ani, acest procent ar putea urca la 40%.
„Până atunci, centrele de date care susțin operațiunile AI ar putea ajunge la un consum de energie echivalent cu aproximativ 3% din cererea globală. Asta ar însemna al șaselea cel mai mare consumator de energie din lume.”
Amprenta de apă asociată acestui consum ar fi suficientă pentru a acoperi nevoile domestice ale 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană.
Comunitățile vulnerabile riscă să plătească prețul
Întrebat dacă mediul și comunitățile pot face față acestor niveluri de consum, expertul avertizează că în unele zone ale lumii vor trebui luate decizii dificile.
„Va trebui să alegi dacă vrei să folosești apa pentru agricultură sau pentru centrele de date.”
Dacă comunitățile locale nu sunt implicate în aceste decizii, spune el, cei mai vulnerabili și cei mai săraci vor suporta consecințele.
Madani avertizează și că, în timp ce cererea globală de electricitate crește, energia regenerabilă nu ține pasul cu această creștere.
„Asta înseamnă că nu doar că nu putem renunța la vechile sisteme energetice, dar s-ar putea să avem nevoie și de mai multă energie din combustibili fosili.”
Potrivit lui Madani, inteligența artificială aduce beneficii întregii omeniri și a schimbat radical stilul de viață, însă avantajele nu sunt distribuite egal.
„Comunitățile și țările bogate sunt cele care beneficiază cel mai mult, iar în interiorul lor, cei bogați câștigă și mai mult.”
În schimb, costurile de mediu sunt suportate adesea de comunități sărace din Africa, America de Sud și anumite regiuni din Asia, de unde provin mineralele critice necesare.
„Mulți dintre acești oameni nu au nici măcar acces la apă potabilă curată sau la infrastructură energetică de bază.”
„Este chiar necesar să generăm încă o imagine?”
Madani spune că soluțiile trebuie să vină de la toate nivelurile: companii, guverne și utilizatori.
Guvernele ar trebui să impună reguli clare privind monitorizarea și raportarea impactului de mediu, iar companiile trebuie să facă sistemele mai eficiente și mai transparente.
Însă și utilizatorii au un rol important.
„Utilizatorii pot face alegeri mai inteligente, folosind AI mai responsabil și doar atunci când este absolut necesar.”
El îi îndeamnă pe oameni să se întrebe: „Este chiar necesar să generăm încă o imagine? Este chiar necesar să generăm un videoclip? Este necesar să folosim modelul în modul «thinking»?”
Madani concluzionează că doar printr-un efort comun al tuturor actorilor implicați impactul AI asupra mediului poate fi redus.
Editor : Ș.A.
