Sari la conținut

FOTO. Cum se vede furtuna unei comete în spațiul cosmic

Pe Pământ suntem familiarizaţi cu furtunile de vară, viscolele iernii, furtunile de nisip din zonele aride şi chiar şi cu cele mai benigne furtuni, cele care încap într-un pahar cu apă. Sonda Rosetta, aflată într-o misiune de observare a cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, a avut parte de propria ei furtună şi este singurul obiect terestru care a trecut vreodată printr-o astfel de furtună: furtuna unei comete.

Comet_storm

Foto: Esa.int

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat sonda Rosetta în 2004 într-o misiune de a explora cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, transmite Agerpres.

Rosetta a avut nevoie de 10 ani pentru a ajunge la întâlnirea cu cometa şi apoi şi-a petrecut încă doi ani însoţind cometa în drumul ei spre Soare. Pe măsură ce cometa se apropia de Soare, sonda Rosetta a trebuit să înfrunte „viscolul" produs de grăunţele de praf de la suprafaţa cometei ce erau aruncate în spaţiu de sublimarea unei părţi a gheţii care formează acest corp cosmic - apa trece din stare solidă direct în stare de vapori din cauza expunerii la temperaturi ridicate.

Această imagine a fost surprinsă acum 2 ani, la 21 ianuarie 2016, pe când Rosetta se afla la distanţa de 79 de kilometri de cometă. Pe atunci Rosetta era în curs de apropiere de cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, care trecuse de periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare al orbitei sale) în luna august. În timp ce cometa se apropia de Soare, sonda Rosetta a trebuit să păstreze o distanţă mai mare, pentru a nu fi afectată de un intens bombardament de particule de praf provenite de la suprafaţa cometei.

După cum se poate observa din această fotografie, mediul din proximitatea cometei era încă extrem de haotic chiar şi la 5 luni după ce cometa a trecut de periheliu. În această imagine este vizibilă "ploaia" de grăunţe de praf care treceau prin faţa camerei foto OSIRIS, din dotarea sondei Rosetta. Fotografia a fost realizată cu un timp de expunere de 146 de secunde.

Misiunea sondei Rosetta s-a încheiat la 20 septembrie 2016, când s-a prăbuşit controlat pe cometa pe care a studiat-o.

Observată pentru prima dată în 1969, cometa 67P, cu un diametru de 4 kilometri, realizează o orbită completă în jurul Soarelui în 6 ani şi 6 luni, trecând printre orbitele planetelor Pământ şi Jupiter. În prezent, cometa se îndreaptă din nou spre Jupiter, după ce a trecut pe lângă Soare.

Sonda Rosetta a făcut o serie de descoperiri surprinzătoare cu privire la cometa 67P - la suprafaţa cometei se află granule mari de apă îngheţată (asemenea boabelor de grindină), în coama ei se află oxigen molecular, iar nucleul are o densitate mică, pentru a reaminti doar câteva dintre descoperirile făcute în cadrul acestei misiuni.