BUSINESS CLUB. Reacţia guvernelor la revoluţia tehnologică

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

La CES Las Vegas devine tot mai clară legătura omului cu tehnologia din jurul său. De exemplu, nou înfiinţata companie Uraniom a prezentat o tehnologie prin care chipul unei persoane este scanat şi este introdus într-un joc video. E pasul următor al realităţii virtuale.

„Oamenii vor să se distreze, să se joace cu alţii, cu prietenii, este mai distractiv pentru toată lumea,” spune Loic Ledoux, fondator Uraniom.

Iar acest fel de avatar virtual poate duce la un nou nivel experienţa folosirii căştilor de realitate virtuală. Casca Oculus Rift va putea fi cumpărată din primăvară la un preţ destul de piperat: 600 de dolari. Dar cu trecerea timpului, ca toate gadgeturile, şi aceste dispozitive vor deveni mai ieftine şi mai puternice.

„Realitatea virtuală va continua să crească, va urmări mâinile, unde eşti în spaţiu, va trebui să intrăm şi în urechile tale. Este o cale lungă a realităţii virtuale în faţa noastră,” explică Jason Rubin, director Oculus.

Însă noile tehnologii nu intră singure în viaţa consumatorilor. Ci sunt însoţite de diverse autorităţi guvernamentale care încearcă să impună reguli şi limite pentru toate marile idei prezentate în ultima perioadă. Oricât de performante ar deveni, maşinile autonome, prezentate în număr mare la salonul din Las Vegas, nu vor putea să ajungă pe străzi fără acordul autorităţilor rutiere. Dronele, micuţele aparate de zbor folosite pentru filmări sau transport, trebuie să respecte tot mai multe reguli ale traficului aerian. Iar serviciile online ajustate în funcţie de informaţiile strânse de la consumator sunt privite cu suspiciune de autorităţile care bănuiesc o încălcare a intimităţii.

Prin aceste intervenţii guvernele încearcă să elimine posibilele laturi negative sau chiar periculoase ale noilor tehnologii. Atunci când oferă prea multe date personale, o persoană devine mai vulnerabilă în faţă infractorilor. Dronele pot provoca stricăciuni dacă nu sunt pilotate cum trebuie. Iar şoferii automaţi ai maşinilor sunt uneori imprevizibili.

Totuşi, de-a lungul timpului, reglementarea excesivă a tehnologiilor fie a ucis idei bune, fie a dat naştere unor monopoluri greu de spart chiar şi în ziua de azi. Iar noua economie influenţată de internetul lucrurilor se doreşte a fi una democratică.