Atât campania din 2025 pentru prezidențiale, cât și cea din 2024, au fost pline de fake news-uri care s-au rostogolit în online și încă se împrăștie pe rețele. „Ne vor trimite copiii la război”, „suveranitatea țării va fi cedată puterilor străine”, „vom purta fuste” sunt doar câteva exemple. Politicienii au sădit frici, spun sociologii, și au găsit dușmani comuni în jurul cărora să coalizeze electoratul. Iar dezmințirile venite din partea autorităților nu prea mai au efect, pentru că oamenii nu mai au încredere în instituții. La acestea se adaugă și modul în care funcționează algoritmii pe social media, care hrănesc utilizatorul cu informații pe care vrea să le audă și să le creadă.
Fake news-uri în campanie
Ne vor trimite copiii la război/ Vor să ne bage în război este una dintre cele mai toxice teorii care circulă pe internet. Falsul argument pe baza căruia s-a creat această idee este ajutorul pe care România îl acordă Ucrainei.
În luna decembrie a anului trecut, chiar după anularea primului tur al alegerilor, autoritățile trăgeau un semnal de alarmă cu privire la un fake news cum că a fost inițiată o campanie de recrutare pentru trimiterea tinerilor sau a rezerviștilor în Ucraina. Pe internet circulau și imagini cu tancuri și mașini blindate pe drumurile din România.
Expert Forum (EFOR), un think tank independent, a descoperit o explozie de activitate pe TikTok, cu peste 230 de videoclipuri publicate și 10,5 milioane de vizualizări doar în perioada 6-8 decembrie.
MApN a condamnat public dezinformarea, subliniind că imaginile sunt parte a unei campanii de manipulare menite să inducă panică și nesiguranță. Imaginile cu tehnică militară erau, de fapt, filmări de la parada de 1 Decembrie.
Și legile privind doborârea dronelor au generat diferite teorii și frici, cum ar fi: comanda Armatei României va fi cedată către armate străine, NATO sau către Bruxelles; odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a propunerilor legislative, armata va putea primi ordine să tragă în poporul care protestează.
Chiar acum câteva zile, o înregistrare video făcută în apropierea Parcului Crângași din București a stârnit un val de dezinformare pe TikTok privind războiul. Pe rețele, este utilizată o declarație scoasă din context, prezentată drept o dovadă că la nivelul conducerii statului ar fi fost luată „decizia” de a trimite trupe ale Armatei României în Ucraina. În videoclipurile care s-au viralizat apar, de fapt, corturi instalate de militari în parc pentru Astrofest. Ministerul Apărării a infirmat, din nou, speculațiile.
Această retorică a războiului în care va fi împinsă România a fost folosită de membri AUR, SOS sau POT.
Ne vor obliga să purtăm fuste a fost și pare că încă este temerea unei părți din societate, speriată de gândul instalării la Cotroceni a lui Nicușor Dan. Ideea a fost alimentată chiar de premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu: „Nu vreau să devină preşedinte Nicuşor Dan, nu vreau să fiu obligat să port fustă”, spunea Marcel Ciolacu, pentru a puncta în campanie, având în vedere că susținea un alt candidat.
Tot la acest capitol se încadrează și „ne vor transforma copiii în LGBT”, o dezinformare care a circulat în online atașată candidaturii lui Nicușor Dan, dar și Elenei Lasconi. În campania din aprilie, chiar au fost lipite afișe cu Nicușor Dan, cu textul „Votați legalizarea căsătoriei LGBT”, tocmai pentru a induce teamă, într-o manieră homofobă.
Sociolog: Fricile au fost exploatate
Pentru a înțelege mai bine cât de toxice sunt aceste abordări și de ce oamenii ajung să le creadă atât de ușor, am discutat cu sociologul Gelu Duminică. El argumentează că liderii politici exploatează temerile și preconcepțiile care ne-au fost induse încă din copilărie. Fiindcă nu au putut crea condiții, politicienii creionează dușmani comuni și direcționează acolo înverșunarea electoratului.
„A fost o campanie bazată pe frici, cel puțin din partea unui candidat și a unor susținători - «domnule, o să vină tot ceea ce noi am fost învățați că este rău și este inferior, respectiv migranți, LGBT, cu precădere, o să vină la noi» - nu existau argumente. Parte din populația României poate fi foarte ușor manipulată, având în vedere elementele cu care noi am împănat educația lor civică și formală. Noi am fost învățați încă de mici că cei diferiți sunt răi. Aduceți-vă minte de la poveștile copilăriei noastre cu veniticii, cu Harap, omul negru, Spânul, toți erau răi doar pentru că erau diferiți. Și atunci, lucrurile astea au fost exploatate de către liderii din viața reală, politici, religioși, pentru a induce această stare de frică continuă față de celălalt. Aceste idei le vedem ridicate la nivel de discurs politic de la Coaliția pentru Familie. Acela a fost momentul în care aceste idei au fost transformate în Bau-Bau care o să distrugă societatea. De atunci, o pleiadă întreagă de politicieni au preluat discursul și l-au ridicat la argument solid în dezbatere publică, cu toate că, real, factual, dacă verificăm informația, nu am avea de ce să ne speriem (...) În momentul în care nu poți să oferi bunăstare, oferi frici, asta e o chestiune pe care orice exponent al populismului și extremismului o pune ca axiomă”, a declarat Gelu Duminică.
„Societatea românească este peștera lui Platon”
Oamenii cred tot felul de teorii ale conspirației, chiar dacă este evident că sunt false, fiindcă nu există gândire critică, o consecință a sistemului educațional românesc, motivează sociologul. Societatea românească este înlănțuită de mâini și de picioare, astfel fiind controlate masele.
„Vă aduceți aminte comentariile pe care le învățăm în școală ca să le dăm la examene, nu făceau decât să crească un sistem de conformism pe care noi, din păcate, l-am avut ca element de dezvoltare personală a unor generații. Noi n-am sădit gândirea critică. Gândirea critică te face liber, dar gândirea critică nu e ușor de gestionat într-o societate, pentru că ea vine la pachet cu asumarea responsabilității. Pe când, la noi, liderii noștri au semănat mai degrabă convorbire (...) Platon spunea acum 2.000 de ani de Mitul peșterii. Societatea românească este, de fapt, peștera lui Platon, suntem înlănțuiți de mâini și de picioare și grumaz, exact ca omuleții lui Platon, și cineva se joacă cu mințile noastre, oferindu-le umbrele drept adevăr, din dorința de a controla masele. Pentru că asta s-a întâmplat în această campanie, s-a dorit prin manipulare, influență, influențare bazată pe fake news, frică, angoasă, furie, pentru a ne controla”, a mai arătat Gelu Duminică.
În ciuda anunțurilor oficiale venite de la instituții, oamenii preferă să creadă ce văd pe rețele. Acesta este efectul neîncrederii în stat, conchide sociologul Gelu Duminică.
„Din păcate, în istoria noastră recentă, instituțiile noastre și reprezentanții au mințit de multe ori. Aduceți-vă aminte la «Colectiv» că ziceam că suntem pregătiți, la Coronavirus ziceau că totul e minunat, stați liniștiți, și logic că oamenii nu mai au încredere în instituții, nu mai au încredere în reprezentanți lor. Și atunci, au mai degrabă încredere în influencerul de pe Tiktok, în vecinul de la colț și așa mai departe.”
Cum funcționează dezinformarea pe social media
O altă componentă importantă în această campanie a fost reprezentată de rețelele sociale. Digi24 a apelat la consultantul pe zona de marketing digital Cristian China Birta pentru a ne explica cum funcționează distribuția informației.
Publicul primește informația pe care o caută, mai exact, algoritmul te hrănește cu informații care să îți valideze ideile deja existente, explică China Birta.
„Publicul caută să aibă acces la informații care le validează deja prezumția că ceva e în neregulă (...) Algoritmul e o esență de business și esența lui de business zice așa: dăm informațiile care au cea mai mare șansă să primească like, share, lumea să interacționeze cu ele. Dacă tu ești stelist, degeaba încearcă algoritmul să-ți dea cu Dinamo, cu Rapid. Algoritmul îți dă de cinci ori știre cu Rapid, tu fiind stelist, vede că nu reacționezi, îți dă cu Steaua. Reacționezi, îți dă apoi numai cu Steaua”, a spus el.
În final, rețelele sociale sunt un business și este destul de greu să ajungem la un conținut curat. Ar fi nevoie de reglementări mai dure, concluzionează expertul în social media.
„Ar fi bine ca rețelele sociale să aibă mult, mult mai multă grijă. Din nefericire, orice rețea socială e un business imens. Ei trebuie să facă bani, foarte mulți bani. Și atunci, gândiți-vă așa: în fiecare an, Facebook, spre exemplu, șterge între 6 și 9 miliarde de conturi false, de la ei putere, nu-i obligă nimeni, au un mecanism de de verificare intern. Vorbim de mult conținut. A interveni Facebook înseamnă să bage o căruță de bani în în platformă. Ar putea face, ar putea îmbunătăți? Da. Vor? Nu, pentru că îi costă, și ei trebuie să facă bani. Și atunci ar trebui să vină, într-adevăr, guvernele, Comisia Europeană, și să-i oblige să-și bage mâna în buzunar să scoată bani din conturile acționarilor și să investească mai mult în partea de de rezolvare a acestor chestiuni.”
