Imperiul Facebook și revoluţia social media
„Există o nouă formă de peţit cibernetic: site-uri de reţele sociale ale universităţilor. Să fie acesta următorul mare succes? Din Watertown, Massachusetts, Mark Zuckerberg, fondatorul site-ului Thefacebook.com al Universităţii Harvard” - așa îl prezenta CNBC pe Zuckerberg în 2004.
Ceea ce în urmă cu 12 ani era o noutate, o idee care s-a născut într-o cameră de cămin de la Harvard, este astăzi un imperiu cu un impact pe care nimeni nu ar fi îndrăznit să şi-l imagineze. Facebook a revoluţionat felul în care oamenii comunică, a schimbat comunicarea politică, piaţa de publicitate, dar şi consumul de internet şi de gadget-uri.
„La doar 12 ani de când a fost fondat, Facebook este un mare imperiu, care are o populaţie vastă, e extrem de bogat, e condus de un lider carismatic şi, nu în ultimul rând, e un imperiu cu un impact şi o influenţă incredibil de crezut”, scrie The Economist.
O simplă privire aruncată asupra celor mai importante statistici ne arată că termenul „imperiu” nu este deloc o figură de stil în acest caz.
Facebook este a şasea cea mai valoroasă companie din lume în funcţie de capitalizarea bursieră. Valorează 325 de miliarde de dolari. Nici nu e de mirare, dacă ne gândim că Facebook are 1,6 miliarde de utilizatori. Adică peste 20% din toată populaţia lumii! Dintre aceştia, un miliard de oameni, aproximativ o treime dintre cei care au acces la Internet, petrec, în medie, 20 de minute pe reţeaua socială, în fiecare zi. Asta nu e tot: un studiu citat de jurnaliştii The Economist a arătat că 22% din timpul petrecut de americani pe Internet mobil este pe Facebook, dublu faţă de Google şi YouTube la un loc.
Toate aceste date înseamnă bani şi multă, foarte multă informaţie. Mark Zuckerberg are mai multe date despre consumatorii produsului său decât aproape orice altă companie în istorie. Pentru lumea publicităţii, acest cufăr plin cu informații este o adevărată comoară.
Chiar şi aşa, Mark Zuckerberg vrea mai mult: supremaţia în viitoarea eră a inteligenţei artificiale şi a realităţii viruale. Acesta este cea mai recentă dintre ambiţiile imperiale ale co-fondatorului Facebook.
„Cred că sunt multe motive pentru a crede că următoarea platformă computerizată va avea legătură directă cu vederea. Dacă vă gândiţi la telefoane, acestea fac multe lucruri şi le fac chiar bine. Dar este puţin nefiresc să îl scoţi din buzunar când vrei să interacţionezi cu el. Nu este atât de captivant. E drăguţ să poţi să cauţi manual prin fişiere, dar, în viitor, dacă vrei să te uiţi în jurul tău, ar trebui să poţi, pur şi simplu, să te uiţi în jurul tău. Dacă vrei să selectezi ceva, ar trebui să poţi să te uiţi la acel lucru. Cred că aceasta este direcţia în care se îndreaptă lucrurile. O dată la 10-15 ani, apare o nouă platformă mare. Cred că realitatea virtuală e una dintre ele”, spune Mark Zuckerberg.
Fondatorul Facebook mai vrea ceva: vrea să conecteze mai multă lume la Internet prin intermediul dronelor, un plan extrem de ambiţios şi, deopotrivă, controversat.
Nicicând de la Roma antică încoace, acest gest nu a mai reuşit să reprezinte atât de multă putere ca acum. Există, însă, şi riscuri.
„Găsirea unui echilibru între a fi din ce în ce mai implicat în viaţa a miliarde de oameni, a face un profit uriaş de pe urma acestui aspect şi a evita o reacţie de respingere va fi una dintre cele mai mari provocări ale mediului de afaceri din acest secol. Chiar şi în Roma antică, împăraţii au constatat, uneori, că mulţimea se putea întoarce brusc împotriva lor. Aplaudaţi-l, deci, pe domnul Zuckerberg. Dar, în acelaşi timp, temeţi-vă de el”, scrie The Economist.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
