LEV TOLSTOI, viața de moșier și perioada decadentă

Data publicării:
lev tolstoi-1

 

LEV TOLSTOI - contele Lev Nicolaevici Tolstoi - s-a născut pe 9 septembrie 1828, în Iasnaia Poliana, domeniu unde a şi locuit, şi este un scriitor rus considerat de critici ca fiind unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii. LEV TOLSTOI este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscute ca vârsta de aur a literaturii ruse - începută în jurul anului 1820, cu primele opere ale lui A.S. Puşkin, şi încheiată în 1880, cu ultimele lucrări ale lui F.M. Dostoievski.

Operele lui LEV TOLSTOI "Război şi pace" şi "Anna Karenina" au avut o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credinţele şi ideile sale filosofice şi estetice, propovăduite de-a lungul vieţii prin celelalte scrieri sunt reunite şi cunoscute sub denumirea de "tolstoism".

LEV TOLSTOI este cunoscut şi pentru personalitatea complicată şi uneori paradoxală, dar şi pentru morala sa extremă şi vederile ascetice adoptate după o criză morală şi revigorarea spirituală din anii 1870, perioadă în urmă căreia a devenit o figură importantă ca gânditor şi reformator social în Imperiul Rus al vremii.

LEV TOLSTOI, viața de moșier și perioada de desfrâu

LEV TOLSTOI. Fiind tot mai preocupat de prezența sa în înalta societate, își neglijează cursurile de la facultate. Așa că, își petrecea zilele bucurându-se de orice femeie care îi ieșea în cale. În această perioadă a tinereții el organizează petreceri, este prezent la toate balurile și se complace în ambianța fastuoasă a cercurilor aristocratice pe care le frecventa însă curând, acest moment din viața sa în care scriitorul este atras de strălucirea lumii mondene, va lua sfârșit. Deși pentru el chiar și să studieze limbile străine era un privilegiu, și-a ignorat îndatoririle și avea numai rezultate proaste.

LEV TOLSTOI a abandonat facultatea 

Întrucât nu a trecut examenele finale din primul an, a rămas repetent și a solicitat să fie transferat la facultatea de drept. Din nefericire, nici după ce a obținut transferul, Lev nu a renunțat la vechile deprinderi. În cele din urmă, el a abandonat facultatea în primăvara anului 1847, în mijlocul semestrului și s-a întors ca moșier la Iasnaia Poliana, pe care o moștenise de la părinți.

Înzestrat cu o natură neobișnuit de complexă, Tolstoi surprinde încă de pe atunci discordanța dintre forma strălucitoare și conținutul sterp al vieții aristocrației nobiliare.

LEV TOLSTOI surprinde ridicolul acestei lumi izvorât din contradicțiile de neîmpăcat dintre fond și formă și începe să fie frământat de gânduri contradictorii, care devin cu atât mai complicate cu cât i se lărgește orizontul cultural. Cunoașterea vieții Rusiei devine pentru LEV TOLSTOI problema centrală a preocupărilor sale.

În anul 1847, frații își împart între ei averea părintească. Lui Lev Tolstoi îi revine moșia Iasnaia Poliana. Când a preluat atribuțiile de moșier, avea tot felul de idei umaniste asupra modului de conducere a moșiei. Însuflețit de idei democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau noul stăpân cu neîncredere, iar tânărul Tolstoi nu înțelegea contradicțiile de neîmpăcat dintre iobagi și moșieri (experiența relatată în romanul Învierea). Retras la moșia sa, Tolstoi își alcătuiește în această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii foarte diferite unele de altele, menite să-i deschidă un orizont larg asupra cuceririlor omenirii pe tărâmul științei și artei, scrie Wikipedia.

LEV TOLSTOI În doi ani, el reușește să realizeze o bună parte a planului său; acest lucru reiese din faptul că încă la începutul anului 1849, Tolstoi întreprinde o călătorie la Petersburg în vederea susținerii examenelor de candidat la științe juridice. Tot în această perioadă, a șederii lui la Sankt Petersburg, se lasă în voia sorții în orice făcea.

LEV TOLSTOI a devenit dependent de jocurile de noroc și, după multe partide pierdute, a realizat că era înglodat în datorii. Atunci părăsește Petersburgul. Întors la Iasnaia Poliana, Tolstoi și-a descoperit o nouă pasiune: muzica țigănească. A chemat la conac un grup de muzicanți și le-a cerut să-i cânte melodii populare rusești. Serghei, fratele lui mai mare, venea și el adesea să îi asculte, și în cele din urmă s-a împrietenit și s-a căsătorit cu una dintre cântărețe. Însă dragostea lui Tolstoi pentru muzica lor era doar trecătoare.

Printre operele sale cele mai importante se numără: "Învierea" (1899), "Amintiri din Sevastopol" (1855-1856), "Trei morţi" (1859), "Cazacii" (1863), "Prizonierul din Caucaz" (1872), "Ivan Prostul" (1886), "Sonata Kreutzer" (1889 - 1891), "Stăpân şi slugă" (1895), "Puterea întunericului" (1887), "Cadavrul viu" (1911; scris în 1900), "Ce este arta?" (1897), "Copilăria" (1852); "Adolescenţa" (1854); "Tinereţea" (1856).

Tolstoi a murit pe 20 noiembrie 1910, la 82 de ani, la câteva zile după şi-a părăsit domeniul şi familia şi a plecat în pribegie. După ce a poposit de la o mănăstire la alta, a fost răpus de o pneumonie, în gara de la Astapovo, o localitate care în prezent îi poartă numele, la sute de kilometri de casă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri