ONU: Omenirea înregistrează o încetinire „îngrijorătoare” în dezvoltarea sa, dar inteligenţa artificială ar putea remedia situația

 Omenirea a înregistrat post-Covid, în 2024, o încetinire „neaşteptată” şi „îngrijorătoare” în dezvoltarea sa. Schimbările s-au produs încă dinainte de tăierile drastice în ajutoarele internaţionale, și-a exprimat îngrijorarea Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), într-un raport publicat marţi.

Anterior „anomaliei” provocată de pandemia de Covid-19, care a dus, în 2020 şi 2021, la o scădere fără precedent a Indicelui Dezvoltării Umane - care ia în calcul nivelul de trai, de sănătate şi de educaţie - omenirea se afla pe o traiectorie ascendentă, ce ar fi permis să fie atins un înalt nivel de dezvoltare umană, în 2030, se menționează în document.

Însă relansarea, care a permis să se revină, în 2023, la un nivel pre-Covid „pare să piardă din viteză”, iar prăpastia între ţările bogate şi cele sărace s-a adâncit şi mai mult, potrivit raportului anual al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

În condiţiile în care „lentoarea progreselor înregistrate în 2024 devine «noua normă»”, atingerea acestui nivel mare de dezvoltare sperat „ar putea dura mai multe decenii în plus, ceea ce ar face lumea noastră mai puţin sigură, mai divizată şi mai vulnerabilă în faţa şocurilor economice şi ecologice”, atenţionează administratorul PNUD, Achim Steiner, cu atât mai mult cu cât această încetinire a început încă înainte de recentele tăieri drastice în ajutorul internaţional, anunţate de mai multe ţări, în special de SUA, arată ONU.

Dacă ţările bogate „încetează să finanţeze dezvoltarea, aceasta va avea un impact asupra economiilor, societăţilor şi, da, aceasta se va răsfrânge - poate că într-un an sau doi - asupra Indicelui Dezvoltării Umane: o speranţă de viaţă mai mică, venituri în declin, mai multe conflicte...”, şi-a exprimat Achim Steiner îngrijorarea într-un interviu acordat AFP.

Chiar dacă experţii PNUD nu sunt încă siguri în ceea ce priveşte cauzele profunde ale încetinirii constatate, în 2024, ei au identificat drept unul dintre motoare o reducere a progresului în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, poate legată de efectele secundare ale COVID şi de războaiele care se înmulţesc în întreaga lume. În acest context, PNUD speră că Inteligenţa Artificială (AI) va putea „relansa dezvoltarea".

O persoană din cinci a utilizat deja inteligența artificială, arată un sondaj

Raportul alocă un loc important provocărilor şi riscurilor pe care le presupun instrumentele de IA, dezvăluind un sondaj realizat pe un eşantion de 21.000 de persoane în 21 de ţări, în perioada noiembrie 2024 şi ianuarie 2025.

Conform rezultatelor, circa o persoană din cinci a utilizat deja IA, iar două treimi dintre persoanele intervievate se gândesc să o utilizeze în anul ce urmează pentru educaţie, sănătate sau la lucru.

 „IA va schimba practic toate aspectele vieţii noastre”, subliniază Achim Steiner, apreciind că oportunitatea pe care ea o reprezintă pentru dezvoltarea umană este deja  „o chestiune de alegere”.

 „Viitorul se află în mâinile noastre. Tehnologia vizează oamenii, nu doar obiectele. Sub natura ostentativă a invenţiilor se ascund alegeri importante făcute de indivizi sau grupuri, ale căror consecinţe vor reverbera de-a lungul mai multor generaţii”, subliniază raportul.

Este vorba în special de a alege între a construi o economie „în colaborare” cu IA sau în competiţie cu ea.

Chiar dacă jumătate dintre persoanele intervievate se aşteaptă ca cel puţin o parte din munca lor să fie înlocuită de IA, ei par totodată gata să profite de această oportunitate: 60% dintre cei intervievaţi speră astfel la apariţia de noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, PNUD subliniază riscurile legate de IA, în special inegalităţile de acces între ţările bogate şi sărace, şi „prejudecăţile culturale” legate de datele parţiale şi de ţările în care sunt dezvoltate aceste instrumente.

Un recent studiu elaborat de cercetători ai Universităţii Harvard citat în raport arată astfel că răspunsurile ChatGPT sunt mai aproape de cele ale unui om care locuieşte într-o ţară bogată şi anglofonă decât de cele ale unui om care trăieşte într-o ţară săracă.

Însă „noi putem concepe soluţii pentru a reduce acest risc”, dă asigurări Achim Steiner, pledând pentru a nu fi utilizat acest pretext pentru a respinge oportunitatea IA, de exemplu în domeniul cercetării medicale.

Editor : C.A.