Marea Barieră de Corali. Invazia din adâncuri care amenință paradisul acvatic

Data actualizării: Data publicării:
smpost_1513115107511

Marea Berieră de Corali din Australia este afectată de un focar de stele de mare, adăugând încă o primejdie pe lista lungă de amenințări care pot compromite definitiv această comoară naturală din Patrimoniul UNESCO.

Înmulțirea scăpată de sub control a stelelor de mare a devenit o amenințare pentru coralii din acest paradis acvatic, au anunțat autoritățile australiene responsabile cu administrarea Marii Bariere de Corali, potrivit The New York Times.

De obicei, stelele de mare au o influență pozitivă asupra recifului, hrănindu-se cu acele specii de corali cu înmulțire rapidă. Acest lucru le permite coralilor care cresc mult mai încet să se dezvolte fără a fi „sufocați” de celelalte specii. Însă când perpetuarea echinodermelor este scăpată de sub control, coralii sunt mâncați mai rapid decât se pot reproduce.

Potrivit datelor oficiale, din 1985 și până în 2012, stelele de mare au afectat atât de mult, prin disproporție numerică, capacitatea de corali a recifului australian, încât 50% din polipii vii ai Marii Bariere au dispărut.

În prezent, autoritatea administrativă a reficului, Greater Barrier Reef Marine Park Authority, este nevoită să deruleze un „program de sacrificare” pentru a ține sub control stelele de mare.

Până acum, programul a dus la dispariția a peste 600.000 de echinoderme.

În noiembrie 2017, o echipă de oameni de știință australieni a reușit să obțină pui de corali în zona Marii Bariere de Corali, succesul proiectului oferind o speranță că situl inclus în Patrimoniul Mondial ar putea supraviețui în fața amenințărilor de mediu.

Celule sexuale provenind de la corali au fost colectate în timpul sezonului de înmulțire din luna noiembrie a anului trecut din zona recifului aflat în preajma Insulei Heron. Din acestea au fost obținute peste un milion de larve care au fost ulterior eliberate în sălbăticie și amplasate deasupra coralilor, sub dispozitive subacvatice speciale de protecție. 100 dintre acestea au supraviețuit și s-au dezvoltat cu succes.

Metoda a fost folosită și în Filipine, unde materialele explozive utilizate pentru omorârea cârdurilor de pești au distrus coralii.

Conducătorul acestui proiect, Peter Harrison, cel care a descoperit în anii '80 fenomenul periodic de eliberare de către corali a unui număr imens de celule reproducătoare, a descris rezultatele drept ''foarte promițătoare''.

Cel mai mare sistem de recife de corali din lume se află în largul coastelor Queensland și susține a mare diversitate de specii marine, însă în ultimele decenii a fost amenințat de efectele schimbărilor climatice, a poluării apelor și a operațiunilor comerciale de pescuit.

Reciful s-a confruntat deja cu mai multe episoade de albire cauzate de schimbările climatice care au determinat creșterea temperaturilor din aer urmate de încălzirea apelor.

De asemenea, inundațiile sezoniere determină scurgerea în zona recifelor a substanțelor chimice provenind de la operațiunile miniere, a fertilizanților utilizați în agricultură și a erbicidelor și pesticidelor de la fermele de prelucrare a trestiei de zahăr și de la fermele de vite din zonele de coastă.

În luna iunie a anului trecut, UNESCO și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la impactul fenomenului de albire asupra Marii Bariere de Corali.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri