Monitorizarea calităţii apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea, în contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka, Ucraina, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică, transmite Agerpres.
„În perioada estivală (1 iunie - 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, afirmă sursa citată.
Totodată, susţine INSP, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.
„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie - 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (...) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale - EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, susţine aceeaşi sursă.
Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală.
Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii.
„Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea”, susţin specialiştii INSP.
Totodată, consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii.
„În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani. Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile”, spun specialiştii.
În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia.
În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.
„Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu. Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei. Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele «reîmprospătate» folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, mai arată specialiştii.
Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ţine cont sunt: consumul de apă din surse sigure, evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure, consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee, spălatul frecvent al mâinilor.
Editor : A.C.
