Bucureşti, capitala prafului. Anual, se adună 400 de tone de pulberi pe kilometrul pătrat
Bucureştiul este aproape cea mai prăfuită capitală europeană. Fie că vine din Bărăgan, Sahara sau şantierele neizolate, praful acoperă Bucureştiul de fiecare dată când vremea se încălzeşte şi oraşul ajunge să depăşească chiar de două ori limita admisă de poluare. Pulberile în suspensie se depun pe mobilă, pe maşinile proaspăt spălate, dar mai ales pe căile respiratorii ale locuitorilor.
Doar locuitorii din Sofia respiră un aer mai greu decât bucureştenii. Într-un raport Eurostat, capitala României se regăseşte pe locul doi în topul negru al celor mai poluate oraşe din Europa.
Dacă ar fi să construim o hartă a prafului în Bucureşti, capul de afiş este zona Mihai Bravu, unde valoarea-limită zilnică pentru ca sănătatea să nu fie pusă în pericol este depăşită şi de 80 de ori în zile cu trafic intens.
Pe locul doi se află staţia care monitorizează calitatea aerului în cartierul Drumul Taberei: şi aici particulele de praf şi pulberi în suspensie au depăşit de cel puţin 50 de ori limitele admise.
Mult praf înghit şi bucureştenii care frecventează zona Cercului Militar, cartierul Titan şi zona Lacul Morii.
400 de tone de praf pe kilometrul pătrat
Cel mai recent studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în acest sens arată că într-un an, în Bucureşti se adună 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat. Pe primul loc în topul vinovaţilor ar fi şantierele. Urmează traficul, dar şi absenţa spaţiilor verzi.
Arhitecţii urbanişti consultaţi de Digi24 spun că autorităţile „ascund praful sub preş”. Din dorinţa de-a recupera din imaginea verde a Bucureştiului, acestea pun la capitolul spaţii utilizabile şi locuri de care oamenii nu se bucură, de fapt: „Până şi un scuar: un triunghi cu borduri în jurul lui este considerat un spaţiu verde”, spune arhitectul peisagist Alexandru Gheorghe. „Poate absoarbe praful, dar nu pot să-mi duc acolo copilul să se joace. Nici în cimitir nu pot să mă duc să mă plimb, deşi şi acela e considerat spaţiu verde”, adaugă specialistul.
Efectele asupra sănătăţii
Inhalăm praf la serviciu, în casă sau pe stradă, şi asta se vede în cifre, spun medicii. Numărul bucureştenilor care suferă de afecţiuni pulmonare creşte de la un an la altul pentru că praful, ca factor poluant, găsit şi în parc, găsit şi pe stradă, e un factor nociv care la nivelul bronhiilor crează predispoziţii către boli cronice, astm bronşic.
Ce dăunează mai mult? Traiul unui nefumător într-un oraş extrem de poluat sau fumatul într-un colţ al ţării în care aerul e de calitate? Medicul pneumolog Ileana Glonţescu a răspuns chestionarului reporterilor Digi24: „Poate fi considerat în avantaj fumătorul din provincie, aşa-zisa provincie mai nepoluată decât Capitala. Fumătorul din zonele mai puţin poluate rămâne doar cu riscul pe care îl determină ţigara la nivel de bronhii şi plămâni.”
Bucureştiul a pierdut în ultimii 15 ani multe spaţii verzi. Norma europeană a rămas însă aceeaşi: 12 metri pătraţi pe cap de locuitor. Bucureştenii au ajuns să se bucure astăzi de doar 2,5 metri pătraţi de verdeaţă - fiecare. Cei mai fericiţi din acest punct de vedere sunt vienezii, cu 70 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
