Business Club. Emisiile de dioxid de carbon au stagnat

În Europa a fost mai cald decât în Sahara

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Efortul global de reducere a poluării însă pare să dea roade. După ani întregi în care emisiile de dioxid de carbon au crescut galopant, acum stagnează. Centrul de cercetare al Comisiei Europene arată un avans de doar 0,5% al acestor emisii în 2014. Asta după ce în ultimul deceniu au fost creşteri anuale şi de 4%.

O mare diferenţă o face faptul că anul trecut a scăzut consumul de energie venită din combustibili fosili. De pildă, fabricile care fac parte din sistemul european de certificate verzi au emis cu 4,5% mai putin dioxid de carbon decat anul anterior. Şi în transporturi de foloseşte mai puţină benzină şi motorină. Europa, Rusia, Japonia ,Australia au poluat mai putin, in vreme ce China si America şi-au crescut foarte puţin emisiile.

Nu ar trebui însă să ne îmbătăm cu apă rece. Anul trecut a fost de asemenea unul cu o iarna blândă iar cererea pentru căldură a scăzut cu 10%. Dincolo de norocul meteorologic, rămân probleme mari. SUA poluează pe cap de locuitor de peste două ori mai mult decât China.

Iar, în paralel, ţările în curs de dezvoltare, nu sunt pregătite să se dezvolte durabil aşa că poluează tot mai mult. Emisiile indiei au crescut anul trecut cu aproape 8 procente.

Şapte cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai au primit 1,5 milioane de euro de la Bruxelles pentru a găsi informaţii despre schimbările climatice. Pentru a înţelege viitorul, ei se uită în trecut. Analizează sedimente vechi de loess iar vârsta lor este citită cu ajutorul unui aparat care expune probele, mai multe zile, la lumină albastră şi radieri succesive.

Oana Antohi, cercetător: „Cuarţul a înmagazinat energia de la radiaţiile ionizante în timp geologic şi energia asta poate fi stimulată cu lumină”.

Alida Timar Gabor, coordonator proiect: „Este o metodă soră cu luminescența. Se accesează practic aceleași defecte din interiorul cristalelor de cuarț”.

Cercetătorii spun că, pe baza modelelor din trecut, pot afla cum va fi vremea peste 100.000 de ani. Însă e țintă foarte ambițioasă. E nevoie de o continuă perfecționare, de investiții în tehnici și tehnologii noi. Metoda cu datare prin luminescență nu e de ajuns, așa că oamenii de știință vor sa încerce alta mai bună.