Castanii sunt bolnavi. Cum putem să-i salvăm?

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

„El e gol pe dinăuntru, cancerul ăsta face ca lemnul să devină așa, făinos, nu mai are nici putere calorică și nu mai are nici stabilitate, de asta tot ce vedem pe aici a căzut efectiv de la fenomenele naturale”, explică Nicolae Giorgi, directorul APM Gorj.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a obţinut 2 milioane de euro - bani europeni - pentru a reface pădurea de castani din Tismana, veche de sute de ani. 60% dintre arbori vor fi salvaţi datorită tratamentului, iar 20 de mii de puieţi vor înlocui o parte din copacii care s-au uscat.

„Am pornit această acțiune cu gândul că trebuie să existe o soluție pentru a salva castanul din România. Este protejat, este pe listele Uniunii Europene, ca dovadă că am primit finanțarea respectivă”, spune Eilsabeta Juveloiu, coordonator de proiect.

Reglementările menite să protejeze castanii au agravat boala pădurii. Dacă arborii afectaţi erau tăiaţi de la primele semne, boala putea fi stopată. Cum legea interzice astfel de acţiuni, deoarce castanul este o specie protejată, cu timpul, toată pădurea s-a uscat.

La plantarea noilor arbori au participat şi membrii unei organizaţii de protecţie a mediului veniţi din Capitală.

„Suntem 15, facem destul de des treaba asta și sperăm că verde va fi tot timpul”, spune unul dintre ei.

„Am zis hai să facem ceva bine, din câte am înțeles nu prea mai sunt în zonă castani și se dezvoltă doar în două zone din România”, explică o voluntară.

Boala care afectează pădurile de castani a apărut în urmă cu 20 de ani, dar autorităţile au ignorat-o aducând ca argument lipsa fondurilor. Asta, chiar dacă judeţele unde existau astfel de arbori au pierdut o sursă importantă de venit. De pildă, în Gorj, producţia de castane era înainte de Revoluţie de 120 de tone.

„Din păcate, în ultimii ani, cred eu, că a scăzut de cel puțin 10 ori. (...) Există piață de desfacere pentru castane, la noi principala destinație o reprezintă orașele, laboratoarele de patiserie, pentru că din castane se face o făina care are calități deosebite”, spune Marian Slivilescu, primarul din Tismana.

Castanii plantaţi acum vor da roade peste doi ani. În total, în România, mai sunt doar 200 de hectare de păduri de castani.