Ciuperca „bețivă” care înnegrește totul în jurul distileriilor de whisky din Irlanda: misterioasa Baudonia, investigată de cercetători

Whisky-ul irlandez este una dintre marile povești de succes ale Irlandei în materie de exporturi. În 2025, exporturile au depășit 930 de milioane de euro, această băutură spirtoasă atât de îndrăgită fiind vândută în întreaga lume. Chiar și în contextul unor condiții comerciale internaționale dificile, marcate de îngrijorări legate de tarifele de export către SUA, exporturile către UE au crescut cu peste 21% în patru ani. Cu toate acestea, în timp ce mii de butoaie se maturizează în liniște în depozitele din toată Irlanda, în exteriorul unora dintre ele se întâmplă ceva neobișnuit. Pe pereți, acoperișuri, indicatoare rutiere, copaci și alte suprafețe aflate în apropierea unor instalații de maturare a whisky-ului, apare o patină neagră distinctivă, scrie The Conversation.

Poate părea funingine sau poluare atmosferică, dar, în unele cazuri, vinovatul este o ciupercă: Baudoinia, cunoscută în mod obișnuit sub denumirea de „ciuperca whisky-ului” sau „negrul whisky-ului”, alimentată de prezența alcoolului etilic în aer.

În ciuda faptului că este cunoscută de ani de zile, s-au efectuat surprinzător de puține cercetări privind efectele sale, cum ar fi dacă ciuperca se poate răspândi de la distilerii la proprietățile din apropiere, inclusiv la locuințele rezidențiale.

Se consideră, de asemenea, că emisiile de alcool etilic din această industrie contribuie la formarea ozonului troposferic, un poluant atmosferic nociv. Însă nu știm dacă ciuperca are consecințe negative asupra sănătății oamenilor. Este posibil să nu fie deloc periculoasă, dar acest aspect este investigăm în cadrul unui proiect derulat la Universitatea din Dublin.

„Partea îngerilor”

În timpul maturării, etanolul și alți compuși volatili se evaporă și trec prin butoiul poros. Apoi pătrund în atmosfera din jurul distileriei. Această porțiune de whisky este adesea cunoscută sub numele de „partea îngerilor”.

Un studiu comandat de guvernul scoțian a estimat că peste 90% din emisiile de compuși organici volatili, alții decât metanul (NMVOC), asociate producției de whisky au loc în timpul maturării.

NMVOC-urile sunt substanțe chimice care participă la reacții atmosferice și contribuie la formarea poluanților precum ozonul troposferic. Etanolul domină în mod copleșitor aceste emisii generate de producția de whisky.

Pe măsură ce se condensează în umiditatea aerului, acești vapori de etanol creează, de asemenea, o nișă ecologică neobișnuită. Baudoinia poate apărea în mod natural în cantități foarte mici, dar expunerea la acest alcool din aer îi poate favoriza creșterea.

În jurul depozitelor de maturare, acest fenomen poate duce la apariția unor colonii fungice întunecate, vizibile pe suprafețele expuse. Această asociere este cunoscută de peste un secol, inițial în jurul instalațiilor de maturare a coniacului din Franța, și a fost documentată ulterior în jurul depozitelor de maturare a băuturilor spirtoase din Scoția, Canada și SUA.

Înnegrirea

Deci, poate ciuperca whisky-ului să se răspândească de la distilerii la proprietățile din apropiere, provocând o înnegrire inestetică în locuințele oamenilor? În 2022, în urma unei plângeri privind coloratul în negru al caselor situate în apropierea distileriei Midleton din Cork, Agenția Irlandeză pentru Protecția Mediului (EPA) a investigat dacă era prezentă Baudoinia.

Deși ciuperca a fost identificată într-un depozit de whisky, aceasta nu a fost detectată în niciuna dintre cele trei proprietăți rezidențiale din apropiere unde s-au prelevat probe.

Există încă lacune majore în ceea ce cercetătorii știu despre ciuperca whisky-ului în Irlanda, cum ar fi distanța pe care o parcurge, factorii care îi controlează creșterea și ce indică prezența sa, dacă este cazul, despre concentrațiile de etanol din mediul înconjurător.

O analiză recentă condusă de cercetători de la University College Cork sugerează că etanolul ar putea juca mai multe roluri pentru ciupercă. Acesta ar putea acționa ca un semnal de germinare și ca sursă de carbon pentru a susține creșterea ciupercii.

Cercetările efectuate în jurul depozitelor de maturare a whisky-ului sugerează, de asemenea, că amploarea colonizării vizibile depinde de factori precum distanța față de sursa de etanol, vântul dominant, umiditatea, precum și tipul și textura suprafeței disponibile pentru colonizare.

Irlanda și-a asumat angajamente de reducere a emisiilor de NMVOC în temeiul Directivei UE privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor. După cum s-a menționat, aceste emisii de NMVOC pot contribui la formarea ozonului, un poluant atmosferic nociv care dăunează vegetației și culturilor, reduce funcția pulmonară și agravează afecțiunile respiratorii, precum astmul. De asemenea, acesta este un gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice.

Dificultatea constă în a ști cu precizie cât etanol este eliberat. Inventarele naționale se bazează, în general, pe date privind producția și pe factori de emisie. Acestea sunt utile pentru estimarea emisiilor la nivelul unui sector industrial, dar nu ne indică neapărat ce se întâmplă în jurul unei instalații individuale de maturare – cum se modifică emisiile în funcție de numărul și vechimea butoaielor, cum se răspândește etanolul dincolo de limitele unui depozit sau cum afectează condițiile meteorologice concentrațiile locale.

Este ciuperca de whisky periculoasă?

Cu toate acestea, este important să nu fie trase concluzii pripite privind sănătatea doar pe baza prezenței unei ciuperci negre. Analiza literaturii de specialitate realizată de guvernul scoțian nu a găsit dovezi care să demonstreze efecte asupra sănătății în urma expunerii pe termen scurt sau lung la Baudoinia. Totuși, a identificat și lacune importante în dovezi și a recomandat investigații suplimentare și monitorizarea mediului.

Așadar, există două presupuneri pe care cercetătorii trebuie să le evite. Una este că, deoarece ceva pare alarmant, trebuie să fie periculos. Cealaltă este că, deoarece nu s-a demonstrat încă existența unui efect nociv, nu merită să se investigheze nimic. Oamenii de știință au în mod clar nevoie de dovezi.

Acesta este scopul noului proiect de cercetare pe care îl derulează Universitatea din Dublin, în colaborare cu Universitatea din Toronto. Proiectul EREG, finanțat de EPA, are ca obiectiv investigarea emisiilor de etanol provenite de la instalațiile de maturare, precum și distribuția în mediu și biologia speciei Baudoinia în Irlanda.

Cercetătorii vor combina estimarea emisiilor, monitorizarea mediului și microbiologia și vor analiza modul în care sunt reglementate în prezent emisiile generate de maturarea whisky-ului. De asemenea, vor colabora cu industria, autoritățile de reglementare și comunitățile locale.

Irlanda nu trebuie să aleagă între o industrie de whisky de succes și protecția mediului. Obiectivul este de a dezvolta dovezile necesare pentru a permite industriei să crească în mod durabil, asigurându-se în același timp că comunitățile și mediul sunt protejate în mod corespunzător. „Partea îngerilor” este o parte inevitabilă – și foarte apreciată – a procesului de fabricare a whisky-ului.

Însă, din perspectiva științei mediului, există o altă întrebare care merită pusă: odată ce îngerii și-au luat partea, unde se duce aceasta mai departe?

Editor : B.E.