Din|interior. Mesajul inventatorilor care au îmbinat businessul cu inovaţia: Scoateţi brevetele din sertare!
Au învăţat să-şi vândă ideile, au cautat investitori, iar acum trăiesc exclusiv din propriile invenţii şi îmbină perfect bussinesul cu inovaţia.
În fiecare zi, în curtea lui din Deva, inventatorul Corneliu Birtok Băneasă își verifică propria invenție. Un filtru inteligent care reduce consumul de combustibil cu până la 12% și implicit poluarea. I-a adus tânărului zeci de premii internaționale, succes, celebritate și mulți bani. Și, dintr-un simplu inginer de service, l-a făcut om de afaceri cu potenţial.
La început a făcut experimente în atelier. Era student la politehnică și banii nu-l interesau. Trăia doar pentru motoare și mașini. Într-o zi i-a venit ideea sa reînnoiască filtrul Daciei sale.
A insistat şi în doar doi ani a câştigat 13 medalii de aur la saloanele internaționale de la Geneva și Bruxelles, trei de argint și două de bronz. Corneliu devenise mândrie națională, era numit genial și revoluționar.
Funcționează atât de simplu, încât lui Corneliu încă nu-i vine să creadă ca filtrele nu au fost descoperite de alţii, înaintea lui. La 2.600 de rotaţii pe minut, obţine aceeaşi putere ca la 3.000 de rotaţii, cu un filtru oarecare.
S-a dus repede vestea că un tânăr din Deva produce cele mai economice filtre. Și așa, asaltat de comenzi, Corneliu a început să se gândească la o afacere.
Ani de zile s-a luptat în zadar să obţină finanţare. N-avea bani și statul nu-l ajuta. Târziu, abia în 2011 a găsit un investitor care i-a oferit 30.000 de euro pentru o linie de fabricaţie. Acum își împart profitul, afacerea merge brici, iar clienții curg. Şi uneori, nerăbdători, clienţii îi bat chiar la uşă. L-au botezat doctorul de maşini.
Câștigă câteva mii de lei pe lună, demolând astfel prejudecata că în România inventatorii nu au nici o şansă.
„Dacă nu ai putere financiară nu poţi să te apuci să faci un produs pentru că eu ca persoană fizică nu puteam să depun o certificare de produs, nu acceptă nimeni aşa ceva, trebuie să fie o persoană juridică, să ai statut”, spune Corneliu Birtok Băneasă.
Dar până la statut, Corneliu a avut o răbdare de fier. A muncit 12 ani neîntrerupt să-şi transforme ideea în produs. Şi, ca să-şi vadă visul împlinit, a acceptat uneori criticile propriei familii.
La Timişoara, ideile bune vin printre ceasuri
La Timişoara se dezvolta un alt business profitabil, născut tot din creaţia unui inventator - antreprenor. Se numeşte Ioan Davidoni și managerul afacerii este fiul său, Ciprian, fost comerciant. Au plecat de la nimic și în câțiva ani au reușit să vândă mii de produse magnetice, devenind lideri pe piață. Produc huse și ecrane de telefon antiradiaţii, module de calculator antiradiaţii, branţuri antistres si măşti magnetice. Toate, invenţii multipremiate la Geneva şi Bruxelles.
Ciprian și-a ajutat tatăl să devină un fel de etalon pentru alţi inventatori care cred că în România nu pot trăi din propriile creaţii.
N-au aşteptat nici o clipă ajutor de la stat. Au decis să riște, lansându-se în afaceri după ce au luat de la bancă trei credite, în plină criză.
Spun că succesul cel mai mare a venit în momentul în care au intrat pe internet.
Inventatorului i se mai spune și... Davidoni - Enciclopedie. Are zeci de premii internaționale, 35 de invenții la OSIM și 90 de soluții tehnice pentru fabrica de sticlă Tomești, unde a lucrat ca metrolog.
Ideile bune îi vin mereu printre ceasuri, in camera lui de lucru. Visul lui dintotdeauna a fost să-și vadă ideile și schițele materializate în produs final. De aceea, tot câștigul l-a investit în materie primă: minerale și magneți.
Acum face măsurători pentru ecrane antiradiație. Amestecă prafuri de cuarț, de magneți și paramagneți. Amestecul merge în fabrică la presat și se întoarce tot pe această masă, sub formă de folie antiradiații. La final, folia se decupează și se lipește pe laptop sau pe telefon.
Despre ecranele antiradiații deja răspândite printre cunoscători Ioan Davidoni spune că le-a inventat ca să protejeze sănătatea oamenilor.
Este modulul pentru calculator premiat cu aur și vândut în mii de bucăți. Testele arată că ecranează 90% din poluarea calculatorului.
Nu folosește niciodată calculatorul. Toate proiectele de invenții și le notează pe foi şi se gândeşte să le lase moștenire.
Ține la dosar și idei mult prea avangardiste ca să fie acceptate astăzi.
Este convins că multe minți luminate din toata lumea au acces la aceste idei. Dar numai inventatorii autentici ar reuși să le materializeze.
Și lui i s-au pus frâne. I s-a oferit inclusiv tentația unei vieți mai ușoare în Germania. Dar a refuzat-o: „Am zis: trebuie să fac ceva pentru neamul asta. Și nu-mi pare rău că n-am plecat. Trebuia să fac ceva pentru acest pământ”.
A rămas, asumându-și faptul că statul român nu-i va oferi sprijin pentru invenții. Și a continuat să viseze că se va descurca el cumva, chiar și într-o țară obișnuită să-și risipească inteligențele, valorile și potențialul.
„E zero statul roman la capitolul inventatori. N-avem o lege a inventatorilor, n-avem protecţie, toată lumea ori ne fură ideea, ori îşi bate joc de noi, ori ne râde în nas. Păi nu suntem ţiganii lumii, suntem inventatorii lumii”, afirmă Ioan Davidoni.
Însă mulți inventatori români sunt prinți la Geneva și cerșetori acasă.
O realitate recunoscută deschis de însuși ministrul delegat al Cercetării. Mihnea Costoiu admite că inventatorii României sunt o bogăție ignorată sau insuficient exploatată.
Însă promite să-i ajute pe toți cu programe, strategii și mai mulți bani. Anul acesta cercetarea a primit cel mai mare buget din ultimii 20 de ani. Peste 1, 6 miliarde de lei. Dar banii tot nu ajung, iar speranțele stau acum în fondurile europene.
„Cred sincer că şansa noastră în cercetare sunt banii europeni. Statul a greşit în mai multe rânduri. A greşit în diferite perioade, încercând să găsească mecanisme exclusiv româneşti de a finanţa. Pentru că există modele pe care am putea să le preluăm şi încercăm să le preluăm acum”, susţine Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare.
Însă nici banii europeni n-ar rezolva problema inventatorilor blocați cu aurul în sertar, fiindcă nu știu să se vândă.
„Marea majoritate a companiilor vin şi întreabă bun, şi eu ce câştig, cu ce mă ajută în procesul meu de producţie, de fabricaţie, invenţia ta, cercetarea ta?”, declară Mihnea Costoiu.
Purificatorul de aer inventat de Constantin Antohi a devenit indispensabil în spitale
Această întrebare i s-a pus și inventatorului Constantin Antohi atunci când i-a prezentat unui afacerist purificatorul de aer creat de el. Aparatul sterilizează aerul din spitale cu radiație ultravioletă, protejând dependenții de dializă și bolnavii de cancer. Deja a ajuns indispensabil în unele clinici, spitale și blocuri operatorii. De pildă, în această clinică de transfuzii este folosit cu succes de opt ani, în fiecare salon.
În 2004 purificatorul a luat aurul în Ucraina, înscriindu-se la vremea aceea printre cele mai ambițioase produse de gen din lume.
Aparatul a devenit o afacere printr-o coincidență, în urma unei discuții la care întâmplător a asistat și Dan Pavunev, viitorul investitor. Demult ar fi vrut să fabrice ceva similar în atelierele lui din Urziceni, dar nu știa ce.
În halele sale de electronică din Urziceni, patronul Dan Pavunev supraveghează astăzi construcția purificatoarelor. Se fabrică întâi placa electronică.
Urmează partea de șuruburi, cabluri și lipituri. După zeci de ore de lucru, aparatul e gata. La final se ambalează și se depozitează pentru livrare. E tot ce-a visat vreodată profesorul Antohi. Chiar dacă i se fabrică numai două dintre toate cele 80 de invenții brevetate și premiate cu 200 de medalii.
De aceea, crede că inventatorii români trebuie să învețe să-și negocieze ideile corect și realist.
„Mulţi inventatori mai greşesc că cer o sumă de bani imensă. Nu m-a preocupat banul şi niciodată n-am zis că invenţia mea este extraordinară. Am fost bucuros că s-a acceptat producţia. Lucrul acesta trebuie să-l facă şi confraţii mei inventatori. Sigur că se poate face un troc, se poate face o discuţie tete a tete cu investitorul şi inventatorul. Şi ar trebui ca şi inventatorul să mai lase din preţ. Nu avem nevoie de brevete de sertar! Este vremea acuma ca inventatorii să scoată brevetele din sertar şi să studieze posibilitatea producţiei de serie”, afirmă inventatorul Constantin Antohi.
Este mesajul lui pentru inventatori români tentaţi să-şi caute norocul în străinătate. Acela că înainte de a pleca, sunt datori să dea o luptă mai întâi în ţara lor. Aşa cum fac toti cercetatorii care cred în mintea lor, în talentul lor şi în faptul că pot excela şi acasă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
