Două depozite cu reziduuri petroliere din Bihor sunt adevărate bombe cu ceas. Ministru: Nu avem soluţii

Două depozite cu reziduuri petroliere din Bihor sunt adevărate bombe cu ceas. Lichidul extrem de periculos se poate revărsa la orice ploaie mai puternică, iar în digurile de pământ au apărut deja fisuri. Substanțele toxice au pârjolit tot ce le-a ieșit în cale și au distrus chiar și porțiuni de beton de lângă șosea.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Cele două depozite pentru deșeuri petroliere au fost amenajate în anii '60, pe un deal din Derna. Fabrica din zonă, unde se producea ulei pentru avioane, arunca acolo reziduurile. Asta până acum 13 ani, când activitatea s-a oprit. Însă firma care deținea fabrica a continuat să întrețină batalurile, până în 2016, când a intrat în faliment.

Viorica Chilba - fostul administrator al Petrol Derna: „Conţin gudroane acide formate din hidrocarburi sulfonate, acid sulfuric şi uleiuri minerale”.

De la oprirea activității până la intrarea în insolvență, compania a depus numeroase proiecte pentru ecologizarea depozitelor,

Viorica Chilba - fostul administrator al Petrol Derna: „Au existat proiecte făcute de Petrol Derna pentru lichidarea lor prin prelucrare pentru că altă posibilitate nu există neputând fi transportabile.

Am intrat în faliment şi proiectele au rămas cu toate acordurile, dar nefinanţate”.

Primul batal este în proprietatea firmei falimentare, în timp ce al doilea aparţine statului român. Adânc de opt metri și întins pe 4.000 de metri pătrați, acesta din urmă mai are puțin și trece peste digul de pământ.

Florin Magui - primarul comunei Derna: „Însă la o ploaie torenţială mă tem că va fi un pericol iminent”.

Prima problemă majoră a apărut deja şi anume infiltraţiile. Acidul sulfuric şi-a făcut loc printre pereţii de pământ şi a curs la vale. A distrus vegetaţia care i-a ieşit în cale, dar şi bucăţile de beton de lângă şosea.

Cei mai afectați vor fi localnicii care au case în apropierea batalurilor.

Prezentă la Oradea, ministrul Mediul, Graţiela Gavrilescu, recunoaşte că nu are soluţii la această problemă.

Graţiela Gavrilescu: „Soluţii nu avem pentru că nu găsim din punct de vedere legal cum să intrăm în posesia acestor terenuri să le ecologizăm şi să cheltuim banii”.

Primăria din Derna a depus un dosar pentru 4 milioane de euro, bani europeni, pentru ecologizarea zonei. Însă e nevoie să fie proprietara batalurilor pentru a primi fondurile.