Pericol în cea mai mare lagună cu apă sărată a Europei

Data actualizării: Data publicării:
Pești morți în Mar Menor, singura lagună cu apă sărată a Europei
Pești morți în Mar Menor, cea mai mare lagună cu apă sărată a Europei

Spania a găzduit de curând, la Madrid, summitul mondial pe teme climatice. Înaintea evenimentului, autoritățile și-au reafirmat angajamentul față de un viitor mai verde. Dar departe de capitală, un dezastru ecologic amenință cea mai mare lagună cu apă sărată din Europa. Peștii mor în masă în sudul Spaniei. Este o imagine dezolantă, care pune în pericol unica sursă de venit a pescarilor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30. 

Această lagună este viața lor. Manuel Martinez și Rubén Baca sunt pescari. Este o muncă făcută din pasiune. Lucrează în Mar Menor, în sudul Spaniei. Este cea mai mare lagună cu apă sărată din Europa.

„Pentru mine înseamnă mult. Este mai mult decât o lagună - este ca o mamă. Aceste ape ne hrănesc și ne asigură traiul zilnic”, spune Manuel Martinez, pescar.

Dar laguna piere încet. În octombrie, la mal au ajuns pești morți. Se sufocaseră. Pescarilor încă nu le vine să creadă. Nu s-a întâmplat niciodată până acum ca peștii să moară în număr atât de mare. Pescarii par să știe cauza.

„Poluarea e o problemă de multă vreme aici: provine din orașe și din agricultură. Toate reziduurile sunt aruncate în Mar Menor. Așa apar bacterii care distrug flora acvatică, ceea ce duce la o lipsă de oxigen în apă”, arată pescarul Manuel Martinez.

Pescarii din Mar Menor au rămas la mal atunci - pentru a proteja rezervele de pește. Oricum, vânzările au scăzut din cauza temerii că peștele ar putea fi contaminat. În același timp, au fost intensificate eforturile pentru a afla cauza catastrofei.

Apă contaminată prin utilizarea excesivă a îngrășămintelor?

La fel ca pescarii, și activiștii de mediu sunt convinși că problema pornește de la deversări. Pedro García și Ángel Monedero spun că în lagună intră apă contaminată prin utilizarea excesivă a fertilizatorilor.

„Atât apele subterane, cât și cele de suprafață intră în lagună din câmpurile cultivate intens. Și sunt pline de nitrați. Este clar că sectorul agricol este responsabil pentru această poluare, dar nu se face nimic în acest sens”, spune Pedro Garcia, activist de mediu.

Testele arată că o mare parte a poluării provine de la fermele din spatele lagunei, unde se cultivă broccoli, salată și anghinare. Se pare că unele câmpuri au fost irigate ilegal.

Agricultorii dau vina pe vreme

Însă fermierii ca Manolo Martinez resping acuzațiile. Spune că tot mai mulți agricultori trec la sisteme de irigare moderne, care le permit să utilizeze mai puține îngrășăminte. Susține că adevăratul vinovat este vremea.

„Oamenii trebuie să conștientizeze că în ultimii ani ne-am confruntat cu ploi torențiale - ceea ce, în septembrie, de exemplu, a dus la scurgerea unor mari cantități de apă de pe câmpuri în lagună”, spune Manolo.

Pescarii sunt de acord că schimbările climatice agravează situația. Susțin că tocmai de aceea fermierii ar trebui să reducă utilizarea îngrășămintelor. E și o problemă politică la mijloc, pentru că restricţiile autorităților au fost prea vagi în agricultură.

„Guvernul regional nu a făcut nimic pentru a ameliora situația. De ani buni le-am spus că Mar Menor este într-o stare groaznică”, se plânge Manuel Martinez.

Soluția ar putea veni prea târziu pentru pescari

Guvernul regional din Murcia spune că depinde de Madrid să introducă reglementări mai dure. Însă anii de instabilitate politică din Spania au obligat regiunea să se descurce singură.

„Nu e în joc doar reputația lagunei sau a acestei regiuni. E chiar reputația ecologică a întregii Spanii. Trebuie să învățăm din acest lucru și a venit momentul să găsim o soluție”, spune Antonio Luengo, ministrul Mediului din Murcia.

Soluţia ar putea veni prea târziu pentru Manuel Martinez și alți pescari din zonă. Unii vor să își vândă bărcile deja. E posibil să treacă ani buni până când rezervele de pește vor reveni la un nivel normal.

„Nu știu ce să fac. Pescuitul este viața mea. Cu asta mă ocup de 13-14 ani. Familia mea a pescuit în aceste ape timp de patru sau cinci generații. Altceva nu pot face”, mărturisește Manuel Martinez.

Deși în prezent există puține cereri de pește din apele Mar Menor, unii pescari își mai încearcă norocul. La fel ca laguna, și ei se luptă pentru supraviețuire.

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri