FOTO. A fost desemnat „Arborele european al anului”. Locul ocupat de „reprezentantul” României

Data publicării:
stejarul de pluta fluierator portugalia
Foto: treeoftheyear.org

Își trage numele de la trilurile nenumăratelor păsări care poposesc în ramurile lui. Are 235 de ani (a fost plantat în 1783) și a fost desemnat „Arborele european al anului” la ediția de anul acesta a concursului, la care și România a avut un „concurent”, ieșit pe un onorabil loc 13. Marele câștigător este însă un magnific stejar de plută, căruia i se spune „Fluierătorul” și care se află în  Águas de Moura, Alentejo, în Portugalia. Iată poveștile celor mai spectaculoși copaci din Europa:

stejarul de pluta fluierator portugalia
Foto: treeoftheyear.org

1. Stejarul de plută (Quercus Super). Acest stejar a fost deja decojit de plută de mai mult de douăzeci de ori.

stejar de pluta
Foto: Treeoftheyear

Pe lângă contribuția la industria plutei, are o importanță imensă pentru serviciile ecosistemice și pentru combaterea schimbărilor climatice. La cei 234 de ani ai săi (în momentul în care a fost înscris în concurs), „Whistler” („Fluierătorul”) a fost declarat „copac de interes public” încă din 1988 și este înregistrat în Cartea Recordurilor ca „cel mai mare stejar de plută din lume”, potrivit site-ului treeoftheyear.org. A primit 26.606 voturi online.

Concursul „Arborele european al anului” există din 2011. Votul, care se desfășoară online, este organizat de Asociația de Parteneriat pentru Mediu (EPA)

Iată și ceilalți laureați:

2.Bătrânii ulmi din Cabeza Buey (Spania)

ulmi din spania
Foto: Treeoftheyear

Acești șapte ulmi (Ulmus minor) bătrâni au obținut 22.323 de voturi. Sunt ultimii reprezentanți ai olmedelor urbane din Extremadura. În ciuda amenințării cu boala olandeză a ulmilor (o boală care a ucis mai mult de 1 milion de copaci în Spania și mai mult de 1 miliard în lume), acești copaci au reușit să rămână în picioare, dominând împrejurimile schitului Sanctuarului Maicii Domnului din Belen, de mare valoare istorică, artistică și cu origini templiere. Au 450 de ani!

3. Acest stejar englezesc (Quercus robur l.) este numit „bătrânul pădurilor din Belgorod”

stejarul din rusia
Foto: Treeoftheyear
Are 188 de ani și e declarat monument național în Rusia. Crește în comuna Dubovoi, în regiunea Belgorod din Federația Rusă, în apropiere de granița cu Ucraina. A primit 21.884 de voturi.

4. „Supraviețuitorul” din Zengővárkony, castan dulce (Castanea sativa)

supravietuitorul
Foto: Treeoftheyear

Acest castan are 300 de ani și este deja celebru. Se află în Zengővárkony, un sătuc din Ungaria cu 400 de suflete. Castanul a fost sursa de subzistență pentru localnici; prin urmare, ei l-au îngrijit cu multă dăruire. De-a lungul secolelor, copacul a supravietuit atât diferitelor boli care i-au afectat scoarța, cât și naționalizării de după război și chiar unui incendiu, izbucnit într-o iarnă rece. Pentru localnici, castanul de 300 de ani este simbolul continuității și al dorinței de a trăi. A primit 13.877 de voturi.

5. Stejarul Gilwell (Marea Britanie). Specia: stejarul pedunculat (Quercus Eobur L.)

stejarul marea britanie
Foto: Treeoftheyear

Are 12.955 de voturi. Se află în regiunea Londrei, Anglia, și este un simbol pentru cercetași. Are între 450-550 de ani și se află în inima parcului Gilwell din Epping, sediul mișcării cercetașilor inițiată de Robert Baden Powell. Stejarul secular a fost adoptat de Powell în 1929 ca simbol pentru amplificarea mișcării cercetașilor la nivel mondial. Are un mesaj pentru tinerii cercetași: că lucrurile mari pot avea un start modest.

6. Mărul (Malus domestica) din Bošáca (Slovacia)

marul din bosaca
Foto: Treeoftheyear
 
Are 120 de ani și pare să fie un măr încăpățânat, care nu renunță. Aparține unei specii devenite rare. Trunchiul său poartă numeroase cicatrici, zgârieturi, dar mărul continuă să rodească. Pare să aibă o vitalitate interioară uimitoare. Înflorește întotdeauna bogat în primăvară și oferă o extrem de bogată recoltă de mere toamna. Culese, merele rezistă peste iarnă, până în vara următoare. Copacul a primit 12.249 de voturi.

7. Platanul masiv (Platanus orientalis) – simbolul localității Trsteno (Croația)
platanul
Foto: Treeoftheyear
Este un martor viu al localității Trsteno din regiunea croată Dubrovnik. Are peste 500 de ani. Frumusețea, mărimea și vârsta acestuia sunt suficiente motive pentru a fi un obiectiv turistic intens vizitat. La începutul secolului al XV-lea, arborele a fost adus din Constantinopol de căpitanul Florio Jakob Antunov, care l-a plantat lângă un izvor. Copacul a supraviețuit tuturor cuceritorilor - invadatorilor turci, armatei lui Napoleon și trupelor rusești - datorită climatului blând, izvorului care dă viață și îngrijirii localnicilor, care l-au ajutat să supraviețuiască. Este monument natural protejat. A primit 11.821 de voturi. 
 
8. Arborii sequoia din Iușbunar (Bulgaria)
 
Cele trei exemplare magnifice de arbori sequoia sunt situate în apropierea satului Bogoslov din Kiustendil, regiunea Iușbunar, Bulgaria. Arborii fac parte dintr-o pădure seculară. Semințele au fost aduse pentru prima dată în Bulgaria de un renumit pădurar, Iordan Mitrev, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au 130 de ani. Sunt cele mai înalte exemplare de arbori din Bulgaria, ocupând un loc important în istoria silviculturii acestei țări. Mulți oameni din regiune și din țară doresc să viziteze satul pentru a îmbrățișa copacii și pentru a beneficia de energia lor. Copacii au primit 11.625 de voturi.

9.  Nucul negru (Juglans nigra) din Kvasice (Cehia)

 
În anul 1790, Jan Nepomuk, contele din Lamberg, a întemeiat un parc, unde a fost plantat un nuc negru, printre alți copaci. Leopoldina Thun, contesă de Lamberg, avea o capelă de lemn construită sub copac, în memoria tatălui ei, care s-a înecat în râul Morava. După ce parcul a fost deschis publicului, locul a devenit o destinație frecventă a vizitelor de revelație spirituală. Arborele s-a aflat într-o stare foarte proastă, după inundațiile din 1997. Grație unei intervenții profesioniste, nucul din Kvasice a fost recuperat și este încă bijuteria parcului. Are 230 de ani. A primit 11.022 de voturi.


10. Molidul-vrăjitoare (Lituania)

Această specie de molid norvegian (Picea abies L.) are 170 de ani și se află în pădurea Vilkyskiai din Lituania.  Copacul are o înălțime de 34 m, cele 18 trunchiuri (dintre care unul a fost rupt de o furtună în 2007) dând aspectul părului încâlcit al vrăjitorilor. O legendă spune că o vrăjitoare a întâlnit un localnic pe care îl plăcea, dar pentru că a uitat să-și caute mătura până la miezul nopții, aceasta s-a preschimbat în copac. O altă poveste spune că Napoleon a tăiat vârful unui mic molid, în timp ce călărea un cal și că, în consecință, molidul a căpătat o formă ciudată. Multe legende ale molidului au fost surprinse în desene de copii. Arborele a primit 10.967 de voturi. 
 
11. Plopul (Populus nigra) din Hel, Polonia
Helena, un monument natural, crește în cel mai frumos colț al Poloniei, unic la scară europeană. Numele plopului, Helena, nu este accidental, subliniază identitatea locului în care crește. Arborele a fost și este un martor al numeroaselor evenimente și schimbări ale comunității. Viața de aici este legată de drama războiului și de apărare eroică. Copacul are 220 de ani și a primit 10.889 de voturi.
 
12. Teiul din Belgia
Acest tei (Tilia cordata) are 400 de ani și se află în regiunea Valonia din Belgia. 
Teiul Țării Vechi din Bioul este cel mai mare tei cu frunze mici din țară și dintre cei mai distinși copaci din Valonia. A rezistat multor vicisitudini și este foarte iubit de populația locală, care îl privește ca pe un simbol și ca pe un martor al istoriei.
 
13.  Stejarul din Cajvana, din județul Suceava, ocupă un onorabil loc 13 în acest clasament, cu 9.752 de voturi.
Localnicii cred că acest copac ar data din timpul marii invazii tătare (1241), când toți oamenii din acest loc ar fi murit în luptă, fiind îngropați într-o groapă comună, pe locul unde a fost plantat acest stejar. O altă legendă spune că în 1476, voievodul moldovean Ștefan cel Mare, însoțit de soldații săi, s-ar fi odihnit la umbra acestui copac, unde ar fi fost serviți cu o brânză proaspătă (caș în limba română), de unde numele localității Cajvana. Ar avea, prin urmare circa, 750 de ani.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri