Sari la conținut

FOTO-VIDEO. Dezastru după poluarea de pe râul Lăpuş. Trei tone de peşti morţi

Aproximativ trei tone de pești morți și un întreg ecosistem afectat. Sunt consecințele celei mai grave poluări accidentale pe râul Lăpuș, județul Maramureș, din ultimii 12 ani. Deversarea de ape de la mina Băiuț de marți dimineața a compromis, pe următorii 5 ani, și aria protejată Cheile Lăpușului. Joi dimineața prefectul județului Maramureș și mai mulți specialiști de mediu s-a dus acolo să evalueze pagubele.

"La 45 de kilometri distanță de mina Băiuț, pe cursul râului Lăpuș, urmele poluării sunt vizibile. Situația este cu atât mai gravă cu cât ne aflam în Cheile Lăpușului", a relatat Izabela Jurasko, jurnalist Digi24.

Cheile Lăpușului - sau Defileul Lăpuşului - este unul din cele mai impresionante defilee din România și a fost clasificat Sit Natura 2000, cu 25 de kilometri declarați rezervație naturală.

"Suntem cam la jumătatea sitului și ceea ce se vede în apă sunt urmele apelor de mină care s-au scurs de la Băiuț. Ăsta e un dezastru!", este convins Leon Lazăr, secretarul Asociației “Cheile Lăpușului”.

În numai câteva ore, ca urmare a sufocării cu metale grele, aproximativ 3 tone de pește și puiet din râul Lăpuș au murit - aproximativ 90% din fauna piscicolă - exact în perioada de prohibiție a faunei piscicole.

"Ăsta e un pește de anul trecut, ăsta a murit. Ăștia ne mai trebuie de-aici încolo 5 ani. E vorba de scobar, în cea mai mare parte scobarul, cleanul, mreana, avatul", explică Leon Lazar.

20

Dacă unii dintre localnici s-au grăbit să îi culeagă direct din albia râului, specialiștii au înțeles imediat gravitatea situației.

"Când am văzut culoarea apei… păi, dacă mi s-a lipit de mână. Am luat peștele în mână, s-au lipit degetele de mână și un miros de metale grele ce nu l-ai putut suporta. S-au găsit pești mari, s-a găsit pește și până la un kilogram", susţine Mircea Blenche, paznicul Asociației “Cheile Lăpușului”.

Poluarea nu a afectat doar fauna piscicolă din râul Lăpuș, ci și întreg ecosistemul.

"Avem mai multe specii de păsări care se hrănesc cu peștii din acest areal. Aici mă refer la stârcul cenușiu, la pescărușul albastru, specii ocrotite. Avem câteva familii de castor care, bineînțeles, vor migra în alte zone", e de părere Viorel Coroian, președintele Asociației “Cheile Lăpușului”.

Prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan, a vrut să vadă cu ochii lui dezastrul natural.

"Iată că fenomenul acesta se repetă și trebuie să identificăm soluțiile prin specialiști. Soluția tehnică care s-ar impune ar fi acele stații de epurare care au fost prevăzute prin hotărârea de Guvern când s-a luat decizia închiderii minelor însă, din păcate, nu s-au făcut aceste stații de epurare."

Reprezentanții companiei naționale Remin, cei care au în administrare mina Băiuț, spun că de vină pentru situație este statul român și lipsa investițiilor pe acest segment.

"Din anul 2012 nu s-a alocat pentru Remin niciun leu pentru lucrări de închidere și ecologizare. Se alocă fonduri doar pentru aceste conservări și monitorizări. Apa de mină se acumulează în lucrările miniere și nu există niciun control. Acces nu se mai poate face în zonele subterane și există posibilitatea oricând, la orice oră, să mai apară", atrage atenţia Ioan Nechita, inginer șef Remin S.A.

Ca urmare a deversării de ape de la mina Băiuț și drumul județean Cavnic-Băiuț a fost afectat pe o porțiune de 500 de metri. Costurile pentru refacerea lui se ridică la aproximativ 220 mii de lei.

Reporter: Izabela Jurasko
Operator: Kristian Kosa