„Lupul cel rău” și implicațiile revenirii prădătorilor în Europa. Cazul danez: preferințele politice și atitudinea față de natură
După secole în care au fost aproape de dispariție, lupii din Europa au revenit în forță. În ultimul deceniu, populația de lupi a crescut cu aproape 60%. În 2022, au fost înregistrați peste 21.500 de exemplare pe întreg continentul. Țările care au fost mult timp lipsite de lupi găzduiesc acum haite înfloritoare. În prezent, Germania, Italia, Polonia, Spania și România au fiecare peste 1.000 de lupi. Pentru oamenii de știință, aceasta este o poveste rară de succes în materie de conservare: un prădător de talie mare care recucerește peisaje dominate de activitatea umană, scriu doi profesori danezi într-o analiză pentru The Conversation dedicată revenirii acestei specii în pădurile țării nordice și și cum este văzută de oameni această situație, corelând datele cu preferințele politice ale cetățenilor.
Kristian Kongshøj, profesor asociat de științe politice și Troels Fage Hedegaard, profesor asociat la Centrul pentru Studii Comparate privind Bunăstarea Societăților Verzi, ambii de la Universitatea Aalborg din Danemarca, scriu că în Danemarca, revenirea lupilor a fost mai modestă. Aceste animale au dispărut din pădurile daneze în 1813, când au fost vânate până la dispariție – lupii fiind amintiți doar în povești și basme. Apoi, în 2012, un lup singuratic a trecut granița din Germania în Iutlanda, peninsula daneză care se învecinează cu Germania. Au urmat și alții. În 2017, Danemarca a sărbătorit prima haită de reproducere confirmată în peste 200 de ani.
Astăzi, populația de lupi din Danemarca este estimată la puțin peste 40 de exemplare, cu cel puțin șapte perechi reproducătoare cunoscute ca având pui.
Cu toate acestea, chiar și acest număr mic a stârnit dezbateri aprinse cu privire la siguranța animalelor domestice și a populației într-una dintre țările cu cea mai intensă activitate agricolă din Europa, opiniile despre lupi părând să reflecte diviziuni politice mai largi în Danemarca.
UE a retrogradat recent statutul de protecție al lupilor, trecând de la „strict protejați” la simplu „protejați”. Această schimbare facilitează autorizarea sacrificării locale de către statele membre.
La începutul acestei primăveri, guvernul danez a anunțat că „lupii problematici” pot fi împușcați legal dacă se abat în mod repetat în orașe sau atacă animalele domestice din spatele gardurilor de protecție. Prima autorizație legală de a împușca un lup vinovat de mai multe atacuri a fost eliberată în septembrie.
Experții au sugerat deja că ratele de mortalitate misterios de ridicate și „dispariția” lupilor sunt, cel mai probabil, rezultatul vânătorii ilegale. Iar ecologiștii se tem că ar putea fi introduse cote pentru numărul de lupi, așa cum este cazul în Suedia vecină.
În calitate de politologi, cei doi profesori danezi au vrut să înțeleagă cum se simt danezii în legătură cu revenirea lupilor. În această vară, au inclus o întrebare despre lupi într-un sondaj YouGov privind clima și mediul. Au întrebat: „Sunteți de acord cu afirmația că reproducerea haitelor de lupi este benefică pentru natura daneză?”
Dintre cei 2.172 de respondenți, 43% nu au fost de acord, 30% au fost de acord și 27% au fost neutri sau nesiguri. Analiza rezultatelor în funcție de orientarea politică relevă tendințe clare. Susținătorii partidelor de stânga și ecologiste au fost cei mai pozitivi, aproape 45% dintre ei fiind de acord că lupii sunt buni pentru natură. Alegătorii de dreapta au fost mult mai sceptici, aproape jumătate dintre susținătorii noilor partide de dreapta fiind complet în dezacord. Chiar și mulți alegători social-democrați (considerați în general de centru-stânga) s-au arătat în dezacord, ceea ce demonstrează că această problemă s-a integrat în diviziunile politice tradiționale.
Locuitorii din Copenhaga și din alte orașe mari au fost puțin mai pozitivi cu privire la revenirea lupilor decât cei din orașele mai mici sau din zonele rurale, dar atitudinile rămân mixte peste tot. Faptul de a locui la țară nu face automat din cineva un sceptic în privința lupilor, iar viața la oraș nu garantează sprijinul.
Vârsta a fost însă cel mai puternic factor predictiv al sprijinului. Tinerii danezi (18-34 ani) au fost în mare majoritate favorabili, peste 50% dintre ei fiind de acord că lupii sunt benefici pentru natură. Susținerea scade însă constant odată cu vârsta, majoritatea celor peste 55 de ani – și aproape 60% dintre cei peste 73 de ani – exprimându-și dezacordul categoric.
Cei doi cercetători au petrecut mai mult de un deceniu analizând probleme politice mai tradiționale și spun că nu au văzut niciodată diferențe de vârstă ca acestea. În acest sens, renașterea lupilor pare să fi devenit mai mult decât o simplă problemă legată de fauna sălbatică.
Lupii, mituri și realitate
Puține animale stârnesc imaginația cum o fac lupii. Aceștia apar ca personaje negative în basme, protectori sacri și vestitori ai apocalipsei în mitologia nordică, precum și supereroi ecologici în manualele de biologie. Unii lupi s-au apropiat foarte mult de oameni, devenind „cei mai buni prieteni ai omului”, în timp ce alții au devenit cei mai mari dușmani ai noștri – vezi lupul cel rău din Scufița Roșie.
Ecologiștii numesc lupii „specii cheie”. Aceasta înseamnă că, deoarece controlează în mod natural numărul de cerbi și alte prăzi, prezența lor poate permite pădurilor și pajiștilor să se refacă. Parcul Yellowstone din SUA este un exemplu excelent: după reintroducerea lupilor, plopii și sălciile au înflorit pentru prima dată în ultimele decenii.
Dar Danemarca nu este Yellowstone. Zona rurală este un mozaic de ferme, orașe și autostrăzi, cu rezervații naturale mici, intens gestionate. Nu este sigur dacă lupii pot restabili „echilibrul sălbatic” aici – iar opiniile danezilor reflectă această incertitudine. Într-adevăr, pentru unii fermieri și locuitori din mediul rural, lupii nu sunt simboluri ale renaturării – sunt prădători reali, care amenință animalele domestice și mijloacele de trai.
Frica joacă și ea un rol: părinții își fac griji pentru copiii care se plimbă în pădure, iar proprietarii de câini își fac griji pentru animalele lor de companie. Statistic, atacurile lupilor asupra oamenilor sunt extrem de rare, dar percepția depășește adesea faptele.
Incidentele din țările vecine pot spori neliniștea. La începutul acestui an, un lup a atacat un băiat de șase ani în Olanda. Iar în Danemarca, în această vară, doi băieți au petrecut ore întregi într-un copac, crezând că un „lup agresiv” se afla în apropiere. Povestea a ajuns pe prima pagină a ziarelor, doar pentru a se descoperi că animalul era de fapt o pisică mare. Este o reamintire a cât de repede se răspândește frica, indiferent dacă pericolul este real sau nu.
Concluziile celor doi profesori sugerează că temerile și miturile despre lupi nu sunt simple legende populare. Ele se reflectă în atitudini reale, care reflectă valori și identități culturale profund înrădăcinate.
Lupii au ajuns să reprezinte mult mai mult decât simple animale sălbatice. Ei sunt simboluri puternice ale idealurilor ecologice și ale perspectivelor sociale, iar atitudinile față de ei sunt influențate mai puțin de geografie și mai mult de convingerile politice și de perspectivele generaționale. Pentru factorii de decizie și conservatoriști, înțelegerea acestor percepții este esențială pentru a găsi echilibrul delicat între recuperarea speciilor și acceptarea publică.
Citește și:
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
