Lyridele, spectacolul stelelor căzătoare. Ce alte evenimente astronomice pot fi urmărite în aprilie
Ne pregătim, în această lună, pentru un fenomen cosmic spectaculos: Lyridele. Ploaia de stele căzătoare poate fi observată și din România, în nopțile din perioada 22 - 24 aprilie 2021.
Se întâmplă multe în nopțile lunii aprilie, spune Adrian Șonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. S-a făcut trecerea la ora de vară, iar Soarele răsare înainte de ora 7:00 și apune după ora 19:30. Deocamdată nu apune foarte, foarte târziu și încă se face noapte pe la ora 21:00, așa că putem să facem observațiile astronomice destul de devreme. În plus, nopțile durează destul de mult. Ce este important este că toate aceste fenomene pot fi văzute cu ochiul liber, nu avem nevoie de telescoape.
Trei planete pe cer
În nopțile acestei luni se văd trei planete: una se vede seara cu ochiul liber, Marte, undeva în constelația Taurus și se deplasează spre Gemini, iar celelalte două se văd dimineața, undeva pe la ora 5:00 - 6:00, dacă privim înspre est-sud-est. Sunt Saturn și Jupiter. Aceasta din urmă este mult mai strălucitoare decât Saturn. Deci, avem trei planete pe cer în luna aprilie. Din mai, o s-o vedem și pe Venus.
Luna, foarte aproape de Pământ
Apoi, ar mai fi Luna, care o să apară seara pe cer după data de 14 aprilie. Până la sfârșitul lunii se va vedea în fiecare seară și o să fie foarte frumoasă mai ales când va fi Lună plină, pentru că o să fie aproape de Pământ. O să fie aproape cea mai mică depărtare a Lunii de Pământ de anul acesta, spune Adrian Șonka. Nu ratați Luna mai ales în noaptea de 27 aprilie, când va fi și o stea lângă ea.
Lyridele, ploaia spectaculoasă de meteori
Practic, noi putem vedea într-o noapte cam 5-6 stele căzătoare pe oră, dar atunci când Pămânul trece pe unde e praf, pe unde sunt resturi de la comete și asteroizi, putem să vedem cam 15-20 de stele căzătoare pe oră, așa cum se întâmplă în cazul Lyridelor, care cel mai bine vor putea fi observate în noaptea de 23-24 aprilie.
Curentul de meteori Lyride va începe în 15 aprilie, dar în cursul nopții de 23-24 aprilie va fi atins maximul.
Planeta noastră trece printr-o zonă pe unde a trecut cometa C/1861 G1 (Thatcher), iar praful din coada ei va arde în atmosferă. Acest curent de meteori este unul dintre cele mai vechi observate, primele observații fiind făcute de chinezi acum 2600 de ani (în anul 687 î.e.n.).
Cum se pot vedea Lyridele
Pentru a putea vedea meteorii nu aveți nevoie de instrumente astronomice. Trebuie doar să priviți înspre cer, așezați comod, timp de minim o oră, cândva între miezul nopții și răsăritul Soarelui. Nu trebuie să priviți într-o direcție anume, pentru că meteorii pot apărea în orice direcție.
Este de preferat ca observațiile să se facă din afara orașelor mari sau de la marginea lor, pentru că iluminatul public face ca majoritatea meteorilor să nu mai poată fi observați.
Cei ce cunosc contelațiile pot identifica locul de unde par că vin meteorii, acesta fiind situat undeva lângă steaua Vega, din constelația Lyra. Vega se va afla înspre orizontul nord-estic.
Lumina Lunii nu va strica foarte observațiile, pentru că Luna se va afla aproape de apus după miezul nopții și va coborî mult pe cer până la răsăritul Soarelui. Cel mai bine este sa observați cerul după miezul nopții până dimineața și să alegeți o zonă de cer pe care să o priviți încontinuu.
Care este diferența între meteori și meteoriți
Meteorii (denumirea ştiinţifică a stelelor căzătoare) se produc tot timpul. Cea mai celebră „ploaie de stele căzătoare” sunt Perseidele, în luna august, dar astfel de fenomene există și în alte luni. Anul a început, de altfel, cu o ploaie de stele spectaculoasă, Quadrantidele.
În sistemul solar există resturi rămase de la formarea planetelor, de diverse mărimi. Cele mai mari bucăţi se numesc asteroizi şi comete, iar cele medii ca mărime (de la bolovani imenşi până la praf foarte fin) se numesc meteoroizi. Toată această materie se află în spaţiul dintre planete.
Uneori, planeta noastră trece prin aceste regiuni bogate în meteoroizi. Astfel, pentru câteva ore, în atmosferă vor intra mii şi mii de asemenea obiecte. Atunci avem aşa-numitele ploi de stele.
Meteoroizii intră în atmosferă cu o viteză cuprinsă între 15 şi 65 km/s. Ca o comparaţie, cea mai rapidă armă lansează un glonţ cu o viteză de 1,5 km/s.
Când meteoroizii intră în atmosferă cu această viteză enormă, aerul din jurul lor, precum şi ei se aprind, din cauza frecării cu aerul. Aerul din jurul lor se încălzeşte la o temperatură de câteva mii de grade. Astfel, noi vedem o dâră luminoasă pe cer, numită meteor.
Meteoroizii se încălzesc atât de tare, încât se sfărâmă în atmosferă. Uneori ei chiar explodează, producând o lumină puternică, numită bolid.
Destul de rar, meteoroidul nu arde complet în atmosferă şi o parte din el cade pe Pământ. Acesta este un meteorit.
În momentele când se văd mai mulţi meteori, aceştia par că vin dintr-o singură regiune de pe cer. Efectul de perspectivă, acelaşi care face ca şinele de tren să pară că se unesc în depărtare, face ca meteorii ce fac parte dintr-un curent să pară că vin din aceeaşi regiune de pe cer. Această regiune se numeşte radiant.
Când e următoarea ploaie de stele
După Lyride, urmează curentul de meteori eta-Aquaride. Acesta are maximul în data de 5 sau 6 mai şi poate fi observat în condiţii bune, fiind destul de cald afară, noaptea. În timpul maximului se văd numai între 40 și 85 de meteori pe oră. Sunt destul de intersanţi, pentru că provin din celebra cometă Halley.
În iunie nu sunt şanse să vedeţi meteori mulţi, dar începând cu mijlocul lui iulie, începe spectacolul. A doua jumătate a lunii iulie este foarte bogată în meteori. Sunt activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus. Astfel, în fiecare seară, se pot vedea între 15 şi 30 de meteori pe oră.
În luna august, în 11, 12 sau 13 se produce maximul curentului Perseide. Este cel mai celebru curent de meteori, pentru că în acea perioadă mulţi oameni sunt în concediu şi pot sta până mai târziu în noapte. Acest curent produce între 50 şi 80 de meteori pe oră, existând şi ani când activitatea este mai numeroasă.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
