Mangrovele, esenţiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puţin dioxid de carbon în viitor şi ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creşterea nivelului mărilor, avertizează oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat recent.
Mangrovele formează un ansamblu de vegetaţie rezistentă la sare, care se dezvoltă între uscat şi apa mării în regiunile tropicale şi subtropicale.
Ele sunt esenţiale pentru mii de specii, protejează coastele împotriva eroziunii şi au totodată o capacitate excepţională de a capta dioxidul de carbon, împiedicându-l să ajungă în atmosferă, de unde ar încălzi şi mai mult clima globală.
Mangrovele pot stoca de trei-patru ori mai mult dioxid de carbon decât pădurile tropicale de aceeaşi mărime, graţie fotosintezei, dar, mai ales, naturii solurilor pe care cresc, îmbibate cu apă şi private de oxigen, ceea ce încetineşte descompunerea materiei organice şi limitează considerabil emisiile de CO2.
Creşterea nivelului mării reduce stocarea totală de carbon
Cercetătorii unei echipe internaţionale, al căror studiu a fost publicat în revista Earth's Future, au dezvoltat un nou model computerizat pentru a evalua modul în care creşterea nivelului mării ar afecta această capacitate deosebită a magrovelor.
„În anumite zone ale pădurii de mangrove, creşterea nivelului mării poate spori stocarea carbonului prin stimularea producţiei de materii organice bogate în carbon”, au concluzionat oamenii de ştiinţă, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Cu toate acestea, la scara întregului litoral, această creştere a nivelului mării reduce în general stocarea totală de carbon din cauza dispariţiei mangrovelor şi a eroziunii solurilor”, au adăugat ei.
„Rolul mangrovelor în atenuarea schimbărilor climatice în viitor este probabil mai puţin sigur decât sugerează simplele măsurători localizate”, a declarat Arya Iwantoro, cercetător la Universitatea Plymouth din Regatul Unit.
Plantele se vor „îneca”
El subliniază că evoluţiile viitoare vor putea fi diferite în cadrul aceluiaşi sistem de mangrove: „părţile apropiate de sursele de sedimente, cum sunt malurile râurilor, vor putea să se adapteze la creşterea apei pentru perioade mai lungi, în timp ce zonele mai îndepărtate vor deveni din ce în ce mai vulnerabile pe măsură ce creşterea nivelului mării se accelerează”.
Creşterea nivelului mării este o consecinţă a schimbărilor climatice, un fenomen care sporeşte cantitatea de apă din oceane şi duce la topirea gheţarilor montani şi a calotelor glaciare.
„Plantele din mangrove sunt profund specializate şi au nevoie de o anumită durată de scufundare în apă la fiecare maree”, a explicat Luisa Fernanda Gomez Vargas, cercetătoare la Universitatea Exeter din Regatul Unit.
„Dacă acea perioadă este depăşită, zona respectivă nu va mai fi propice: plantele se vor 'îneca' şi mangrovele vor dispărea”, a subliniat ea.
Pentru a conserva mangrovele, „trebuie să protejăm pădurile existente, să restaurăm mangrovele degradate în zonele care se pretează la acest lucru, să menţinem aportul de sedimente acolo unde este posibil şi să conservăm terenurile pentru migraţia mangrovelor în interiorul uscatului atunci când apele cresc”, a concluzionat Arya Iwantoro.
Editor : B.P.
