Măsuri de urgență în Macedonia, pentru a face față smogului dens

Presa locală din Macedonia relatează că magazinele au terminat stocurile de măşti faciale, pe care mulţi oameni le întrebuinţează pentru a se proteja de aerul îngheţat şi poluat din Skopje, oraş situat într-o zonă depresionară.

Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat la începutul acestui an, plasa Skopje printre primele 10 oraşe europene cu cea mai mare concentraţie de particule toxice în atmosferă.

Skopje, alături de alte patru oraşe din Balcani aflate pe listă, folosesc ca sursă de energie, inclusiv pentru încălzirea pe timpul iernilor reci, cărbunele lignit, un important poluator, o reminiscenţă a epocii comuniste a fostei Iugoslavii.

În aceste condiții, Macedonia a anunţat măsuri de urgenţă pentru a face faţă smogului dens care acoperă oraşele, o problemă cu care regiunea Balcanilor de Vest se confruntă în fiecare iarnă şi care este cauzată de arderea cărbunelui, industria învechită şi nivelul înalt de emisii poluante provenite de la autovehicule, informează Agerpres, care citează Reuters.

Potrivit autorităţilor, locuitorii oraşelor Skopje şi Tetovo pot călători gratis cu trenul sau autobuzul pentru a descuraja astfel folosirea automobilelor, iar persoanelor cu boli cronice şi femeilor gravide li s-a permis să absenteze de la muncă. Activităţile sportive în aer liber au fost interzise.

Sarajevo, Tuzla şi Zenica din Bosnia, precum şi Pristina, capitala Kosovo, se confruntă cu nivele la fel de mari de poluare.

Un studiu recent realizat de Alianţa pentru Sănătate şi Mediu (HEAL) a ajuns la concluzia că 16 centrale învechite pe bază de lignit datând din epoca comunistă de pe teritoriul fostei Iugoslavii poluează tot atât de mult ca toate cele 296 de centrale din Uniunea Europeană.

Sperând la o viitoare aderare la UE, guvernele fostelor republici iugoslave şi-au luat angajamentul să reducă nivelul emisiilor.

Potrivit Directivei referitoare la emisiile industriale, emisiile din regiune vor trebui reduse cu 90% în cazul dioxidului de sulf, cu 67% în cazul oxizilor de azot şi cu 94% în ceea ce priveşte particulele atmosferice până în 2028.

Cu toate acestea, ţările din regiune plănuiesc să investească miliarde de euro în construcţia de noi centrale pe bază de cărbune cu o capacitate totală de 2.600 megawaţi (MW) pentru a face faţă nevoii crescute de electricitate, în timp ce centralele vechi vor fi scoase din uz în următorul deceniu. Ecologiştii se tem că noile investiţii în cărbune ar putea avea un efect nedorit dacă guvernele vor fi nevoite apoi să cheltuiască sute de milioane de euro pentru a îndeplini standardele de mediu ale Uniunii Europene în vederea aderării.

Citiți și:  Misterul ceții ucigașe, rezolvat după mai bine de șase decenii