METEOPEDIA. Totul despre producerea ploilor pe cale artificială
Una dintre marile provocări cu care se confruntă oamenii de ştiinţă este controlul climei. Pe de o parte se încearcă o reducere a efectelor încălzirii globale, pe de alta, se urmăreşte aducerea ploii în zonele agricole sau în curs de deşertificare. În pofida numeroaselor teorii ale conspiraţiei cu acest subiect şi a istoriei de peste 110 de ani a cercetărilor în domeniu, rezultatele concrete, documentate, sunt abia la început de drum.
Cea mai des întâlnita metodă de a stimula declanşarea ploilor este însămânţarea norilor.
Procedeul porneşte de la premisa că în timpul verii sau al iernii, norii din multe regiuni sunt săraci în cristalele de gheaţă. Cantităţi mari de zăpadă carbonică, sare sau, mai des, de iodură de argint, sunt introduse în nori, fie purtate de rachete lansate de la sol, fie presărate din avion. Substanţele menţionate au fost alese pentru că au o structură moleculară apropiată de cea a apei în fază solidă. Metoda, demnă de romanele SF, a fost dezvoltată de Bernard Vonnegut, fratele marelui scriitor american Kurt Vonnegut.
Însămânţarea norilor este utilizată pe scară largă în ţări precum China, India sau SUA.
Autorităţile de la Beijing au folosit procedeul pentru a declanşa ploi menite a curăţa atmosfera de poluare, înaintea ceremoniei de deschidere a olimpiadei din 2008. În Australia, în ultimii 55 de ani s-a constatat o creştere cu până la 30% a precipitaţiilor în zonele supuse experimentărilor de însămânţare a norilor. Totuşi este nevoie de nori pentru a se declanşa ploi, iar cele provocate artificial într-o regiune lasă fără precipitaţii alte regiuni. În plus, deşi impactul iodurii de sodiu asupra mediului este considerat minor, studiile amănunţtite în domeniu sunt puţine şi încă, neconcludente.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
