Omul schimbă vremea. Dezvoltarea haotică a orașelor a dus la dereglări ale climei

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Fenomene extreme sunt de aproape trei ori mai dese decât în urmă cu 20 de ani, arată cifrele meteorologilor.

„Ele nu mai par a fi aşa... dintr-un viitor abstract. Deja asistăm la primele efecte ale acestor modificări”, spune Florinela Georgescu, preşedintele Societăţii Meteorologice Române.

Iarna trecută, de exemplu, în România au fost emise primele două coduri roşii de viscol, iar anul acesta precipitaţiile căzute în Oltenia şi Moldova au depăşit şi de 200 de ori limita normală.

„Schimbările climatice se manifestă prin creşterea frecvenţei de apariţie a extremelor: temperaturi foarte mari, secetă foarte mare, zăpadă foarte multă, ger foarte mult”, explică Ionuţ Purică, specialist în modificări climatice.

Specialiştii nu pun totul pe seama încălzirii globale. La fel de vinovat este şi omul. În marile oraşe, s-a construit haotic, iar spaţiile verzi au fost distruse pentru a face loc asfaltului sau clădirilor de sticlă. Acestea se încing de la soare, iar apoi emană căldură. În contact cu aerul mai rece apar furtunile violente, grindina uriaşă sau chiar tornadele.

„Temperatura din oraş este sensibil mai mare decât în împrejurimile oraşului şi atunci când valul de căldură se produce, el se proiectează pe această insulă şi într-un oraş efectele sunt amplificate faţă de zona suburbană, zona verde”, afirmă Roxana Bojariu, coordonator al secţiei de climatologie a ANM.

Cel mai bun exemplu în acest caz este Aradul. Până în 1992, oraşul nu cunoscuse temperaturi mai mari de 37 de grade. Din cauza construcţiilor noi şi a betonării excesive, în numai 20 de ani, Aradul a fost lovit de şapte valuri de foc, cu temperaturi de peste 40 de grade.

De anul acesta, Aradul e primul oraş din ţară care are şi planuri de apărare în caz de fenomene meteo extreme. Deocamdată, acţiunile se rezumă doar la situaţiile cu temperaturi foarte ridicate.

Anul trecut, au fost emise 1.700 de avertizări de fenomene extreme imediate. Specialiştii spun că, până la finalul acestui an, numărul lor ar putea depăşi 2.500.