Pericol ecologic în Oradea. Ruskii Aluminium a lăsat în urmă halde pline cu deșeuri toxice

Românii taie multe de pe lista de necesități. Care este nivelul de bunăstare în comparație cu ceilalți europeni

Premieră în România. Orașul în care oamenii pot apela la „avocatul de serviciu” pentru consultanță juridică gratuită

400 de soiuri de grâu, testate de cercetătorii din Iași. Experții vor să afle care rezistă cel mai bine la vremea extremă din România

Canicula scade alarmant debitul Dunării. Județul în care fluviul poate fi trecut la pas, pe anumite porțiuni

Caz revoltător într-o școală din Dolj: elevi puși să muncească în schimbul notelor de trecere

A început „sezonul” furturilor din locuințe. Greșeala pe care o fac mulți dintre români atunci când pleacă în vacanță

Români arestați la Valencia într-o operațiune antidrog. Descinderi în forță la o rețea care racola distribuitori de stupefiante

Tensiuni la Cotroceni în discuțiile de miercuri seara. Deși Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA, Ilie Bolojan ar fi cerut majorarea taxei

Cum s-a transformat o bază de natație din inima Capitalei în junglă urbană. Statul ia 25.000 de euro, chirie pe bălării

În anul 2000, statul român, prin Fondul Proprietăţii de Stat, vindea combinatul Alumina ruşilor de la Ruskii Aluminium. Privatizarea s-a făcut pe genunchi, spun specialiştii care au văzut contractul. Iar efectele se văd şi astăzi.

Pe terenurile de la ieşirea din Oradea spre vama Borş, patru halde cu aproape şase milioane de tone de deşeuri toxice stau mărturie că statul român a vrut să scape cu orice preţ de mamutul industrial.

Sanda Mercea, directorul APM Bihor: „Din punctul meu de vedere, privatizarea s-a făcut la momentul respectiv prin încălcarea prevederilor legii mediului și a legii privatizării”.

Mai exact, în contract se stipula că ruşii nu sunt obligaţi să ecologizeze haldele, în caz de faliment, ceea ce s-a şi întâmplat la doar doi ani după vânzare. Asta chiar dacă legea spune clar altceva.

„Cumpărătorul nu preia nicio responsabilitate sau obligație de reparare a eventualelor daune produse mediului înconjurător de către vânzător”, se arată în contractul de privatizare a combinatului Alumina.

Reporter: Putem spune că statul român a făcut un contract nelegal? Închizând ochii la legile care existau?

Nicolae Morgovan, lider BNS Bihor: Da, a făcut un contract pe genunchi! Dacă aprobi un asemenea contract și îl semnezi și nu te gândești la mediu înseamnă că nu te interesează ce se întâmplă cu aceste substanțe toxice pentru personal, pentru întregul oraș.

Preşedintele FPS de la aceea vreme, Radu Sârbu, nu are o explicaţie.

Radu Sârbu, președintele Consiliului de Administrație al FPS în perioada 1998-2000: Nu e în regulă. Nu cred că s-a întâmplat pe vremea mea! Când s-a făcut privatizarea?

Reporter: În 2000.

Radu Sârbu: Era pe vremea mea, nu cred că au fost omise.

Reporter: Cumpărătorul este exonerat de obligații de mediu!

Radu Sârbu: Nu se poate asta! Nu cred! Eu nu am făcut propriu-zis privatizare ci politica privatizării, adică nu am fost în comisii, nu cunosc.

Iar acum, tonele de sodă caustică pun în pericol vieţile localnicilor.

Dorel Târț, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor: Pot apărea afecțiuni digestive și renale datorită aportului crescut de sodiu, dar și coroziunea tubului digestiv în cazul în care nivelul concentrației hidroxidului de sodiu este foarte mare.

Ecologizarea zonei ar costa în jur de 24 de milioane de euro, spun specialiştii, care cred că singura şansă pentru locuitori ar fi un nou investitor.

Înainte de 1990, combinatul din Oradea era cel mai mare furnizor de aluminiu din Europa.