Peste 40.000 de specii de plante și animale sunt pe cale de dispariție. Libelulele sunt și ele în pericol

Data actualizării: Data publicării:
Libelulă pe o frunză
Libelulele joacă un rol important în limitarea răspândirii bolilor întrucât se hrănesc cu larve de ţânţari. Insectele sunt ameninţate cu dispariţia din cauza distrugerii habitatelor umede. Foto: Profimedia Images

Aproape o cincime din totalul libelulelor ar putea dispărea din cauza distrugerii habitatului umed, se arată într-un raport actualizat al Listei roșii a speciilor amenințate cu dispariția, potrivit Agerpres. Din 142.000 de specii de plante și animale cuprinse în aceeași listă, 28% sunt în pericol de extincție.

Libelulele joacă un rol important în limitarea răspândirii bolilor întrucât se hrănesc cu larve de ţânţari. Insectele sunt ameninţate cu dispariţia din cauza distrugerii zonelor umede, care reprezintă habitatul lor natural, a avertizat joi Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN).

În primul său recensământ global al libelulelor şi al altor zigoptere, UICN a descoperit că cel puţin 16% din cele 6.000 de specii identificate sunt vulnerabile, în pericol de dispariţie sau în pericol critic de extincţie.

Habitatele umede sunt în pericol din cauza proceselor de asanare
Mai mult de o treime din habitatele umede au dispărut din 1970 și până în prezent. Foto: Profimedia Images

Lista întocmită de UICN cuprinde peste 142.000 de specii de plante, animale şi insecte, dintre care 28% se confruntă în prezent cu riscul de extincţie.

Viola Clausnitzer, biolog care a studiat libelulele timp de mai multe decenii, consideră că descoperirea făcută de UICN reprezintă „un semnal de avertizare”. Clausnitzer se teme că, în realitate, un procent mult mai mare din totalul acestor insecte se află în pericol de dispariţie, întrucât multe dintre ele nu au putut fi monitorizate.

„Nu ştim cât de multe dintre aceste mici fragmente din întregul ecosistem putem să distrugem – căci asta facem în prezent – până când întregul ecosistem intră în colaps”, a mai spus biologul.

Peste o treime din habitatele umede au dispărut între 1970 și 2021

Oamenii de ştiinţă consideră că libelulele sunt un indicator cheie al sănătăţii mlaştinilor, turbăriilor şi luncilor râurilor. Mai mult de o treime din habitatele umede au dispărut din 1970 și până în prezent – o rată de dispariţie de trei ori mai mare decât cea a pădurilor, potrivit unui studiu din 2018, realizat de Ramsar Convention.

Această tendinţă ameninţă în acelaşi timp broaştele şi vidrele. „Există o atitudine perfidă în lume, conform căreia zonele umede se află pe Terra pentru a fi recuperate şi transformate în zone locuibile pentru oameni. Nu este o recuperare, ci o distrugere”, a declarat Craig Hilton-Taylor, directorul departamentului care alcătuieşte Lista Roşie a speciilor ameninţate cu dispariţia.

Phyllobates terribilis este doar una din 11.000 de specii pe cale de dispariție
Phyllobates terribilis (broasca aurie), probabil cel mai toxic și otrăvitor animal din lume, este una din multele specii de broaște pe cale de dispariție. Foto: Profimedia Images

Reducerea numărului de prădători din habitatele umede, precum libelulele, duce la apariţia unui număr mai mare de ţânţari, care pot fi purtători ai unor boli precum malaria şi febra denga, în regiunile cu climă caldă. Libelulele sunt totodată surse de hrană pentru păsări şi amfibieni.

Extraordinara abilitate de zbor a acestor insecte iridescente, atribuită capacităţii lor de a-şi mişca cele patru aripi în mod independent, reprezintă un subiect de interes pentru cercetătorii care se folosesc de anatomia insectelor ca model pentru construirea de roboţi zburători.

Habitatul desmanului a fost și el distrus. Se mai găsește doar în Rusia și munții Pirinei
Desmanul nu se mai găsește decât în Rusia și în munții Pirinei. Cândva, trăia în multe locuri din Europa. Foto: Profimedia Images

Noua actualizare a listei cu specii ameninţate a scos desmanul de Pirinei din categoria speciilor „vulnerabile” şi l-a trecut în categoria speciilor „ameninţate” din cauza distrugerii habitatului său natural.

Acest mic mamifer semi-acvatic, asemănător cârtiţei, era prezent pe scară largă în trecutul Europei, însă, doar două specii mai populează continentul în zilele noastre, trăind în Pirinei şi în Rusia.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri