Raport Planeta Vie 2014: „Supraviețuirea ecosistemelor și bunăstarea omenirii sunt grav amenințate”

Conform raportului, populațiile de pești, păsări, mamifere, amfibieni și reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constată un declin cu 76% al speciilor de apă dulce, pierderea medie fiind aproape dublă față de speciile terestre și marine. Majoritatea acestor pierderi este concentrată în regiunile tropicale, America Latină suferind declinul cel mai puternic.

În plus, studiul arată că cea mai mare amenințare înregistrată la adresa biodiversității provine din impactul combinat al pierderii și degradării habitatelor. Pescuitul și vânătoarea sunt, de asemenea, amenințări importante. Schimbările climatice devin din ce în ce mai îngrijorătoare, cercetările citate în raport arătând că acestea deja sunt responsabile pentru posibila extincție a speciilor.

Biodiversitatea este o parte crucială a sistemelor care susțin viața pe Pământ și totodată un barometru al acțiunilor noastre pe această planetă, singura noastră casă. "Avem nevoie urgentă de acțiuni globale și îndrăznețe în toate sectoarele societății, pentru a construi un viitor sustenabil", declară Directorul General al WWF Internațional Marco Lambertini.

Raportul arată că ariile protejate care sunt administrate corect și eficient pot susține fauna sălbatică. Un exemplu îl reprezintă creșterea populațiilor de tigri din Nepal din ultimii ani. În general, în ariile protejate dispar de două ori mai puține exemplare decât în zonele neprotejate.

Creșterea amprentei ecologice sau câte planete consumăm

Conform raportului, cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1.5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii. Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.

Cele 10 țări cu cele mai mari amprente pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad și Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain și Suedia.

Cum stă România?

România are cea mai mică amprentă ecologică din Uniunea Europeană, echivalentul a 1.4 planete. Rezultatul are de a face mai mult cu prăbușirea industriei decât cu viziunea strategică a guvernelor. "Deși s-au făcut câțiva pași pe traiectoria sustenabilității în ce privește gestionarea pădurilor și a râurilor, lipsește abordarea holistică, ce încorporează schimbările climatice și protejarea naturii, în general, în procesele de planificare generală", spune Magor Csibi, directorul WWF-România.

Provocarea este, pentru România și pentru restul lumii, să crească prosperitatea economică în mod semnificativ, fără să crească amprenta de carbon. Pentru a reuși, e nevoie de concentrare de eforturi și atenție asupra tehnicilor și practicilir sustenabile moderne și o prioritizare a eficienței energetice.

"Din fericire, românii sunt din ce în ce mai preocupați de starea mediului înconjurător, tot mai proactivi când vine vorba de a schimba lumea din jur. Împreună cu ei, sperăm să putem lupta pentru societatea pe care ne-o dorim, pentru o țară ce respectă oamenii și natura", continuă Csibi.