Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C față de era preindustrială. Potrivit specialiştilor, „fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării”.
Anul 2024, cel mai cald înregistrat din 1850, a fost şi primul care a depăşit pragul de încălzire de 1,5°C peste nivelul din epoca preindustrială. Anul trecut, temperatura medie globală la suprafaţă a fost de +1,55°C în comparaţie cu era preindustrială.
Într-un raport publicat miercuri, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Met Office din Regatul Unit îşi actualizează previziunile climatice globale pentru următorii cinci ani, confirmând că temperaturile din această perioadă vor rămâne probabil la niveluri record, scrie Le Figaro, potrivit News.ro.
Potrivit raportului, există 80% şanse ca cel puţin unul dintre următorii cinci ani să depăşească recordul stabilit în 2024 şi 86% şanse ca cel puţin unul dintre aceşti ani să fie cu peste 1,5°C mai cald decât media din 1850-1900.
Mai general, media anuală globală pentru fiecare an între 2025 şi 2029 va fi cu 1,2°C până la 1,9°C peste temperaturile preindustriale şi există o probabilitate de 70% ca întreaga perioadă 2025-2029 să depăşească +1,5°C de încălzire, care este pragul stabilit de Acordul de la Paris în 2015.
În estimările publicate anul trecut, acest risc era de „doar” 47% (pentru perioada 2024-2028).
Un prag deja atins?
Într-un comunicat de presă, OMM subliniază că „fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării”.
Acest raport „nu prezintă niciun semn de atenuare în anii următori, ceea ce înseamnă că impactul negativ asupra economiilor noastre, a vieţii noastre de zi cu zi, a ecosistemelor şi a planetei noastre va creşte”, rezumă Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM.
Totuşi, aceste previziuni nu înseamnă că lumea a depăşit cu adevărat pragul stabilit de Acordul de la Paris, piatra de temelie a eforturilor globale de reducere a gazelor cu efect de seră: acest lucru se va întâmpla atunci când temperatura medie pe douăzeci de ani va atinge acest nivel. Cu toate acestea, două studii ştiinţifice publicate recent în revista Nature Climate Change sugerează că am intrat deja în această fază simbolică a încălzirii.
Încălzire accelerată în Arctica
OMM şi Met Office se concentrează în special asupra Arcticii: în următoarele cinci ierni prelungite (din noiembrie până în martie), creşterea temperaturii în această regiune ar trebui să fie de peste trei ori şi jumătate mai mare decât media globală, cu 2,4°C peste temperatura înregistrată în ultima perioadă de referinţă de 30 de ani (1991-2020).
Se preconizează o reducere semnificativă a gheţii marine în Marea Barents, Marea Bering şi Marea Ohoțk.
În ceea ce priveşte precipitaţiile globale, acestea ar trebui să fie mai mari decât media în Sahel, nordul Europei, Alaska şi nordul Siberiei pentru perioada mai-septembrie 2025-2029, din nou comparativ cu perioada de referinţă 1991-2020. Amazonul, la rândul său, se va confrunta probabil cu condiţii mai uscate decât media, avertizează agenţiile meteorologice.
Pentru Davide Faranda, director de cercetare CNRS în domeniul ştiinţelor climatice la IPSL, acest studiu este „încă un semnal de alarmă”.
„Ştiinţa este fără echivoc”, afirmă el într-un comunicat de presă.
„Dacă sperăm să rămânem într-o zonă climatică sigură, trebuie să reducem urgent emisiile de combustibili fosili şi să accelerăm tranziţia energetică. Amânarea acţiunii nu mai este o opţiune”, a adăugat specialistul.
Editor : B.P.
