Foto Trei din cinci specii de păsări sunt în declin. Focile arctice, aproape de dispariție. „Criza biodiversității se adâncește”

Peste jumătate dintre speciile de păsări de pe planetă sunt în declin, potrivit unui nou raport global al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Defrișările și extinderea terenurilor agricole au dus la pierderea habitatelor naturale, iar 61% dintre speciile evaluate au înregistrat scăderi ale populațiilor. Oamenii de știință avertizează că situația este un semnal de alarmă privind adâncirea crizei biodiversității la nivel mondial.

În ajunul unei conferințe majore privind biodiversitatea, organizate în Abu Dhabi, oamenii de știință au lansat un nou avertisment privind starea speciilor de păsări: 61% dintre speciile evaluate înregistrează acum un declin, față de 44% în urmă cu doar nouă ani, potrivit Listei Roșii a speciilor amenințate publicate de IUCN, citate de The Guardian.

De la pasărea asity a lui Schlegel din Madagascar până la mierla de noapte din America Centrală, tot mai multe specii își pierd habitatul din cauza agriculturii intensive și a dezvoltării urbane.

„Faptul că trei din cinci specii de păsări din lume se află în declin arată cât de profundă a devenit criza biodiversității și cât de urgent este ca guvernele să pună în aplicare angajamentele asumate prin convențiile și acordurile internaționale”, a declarat dr. Ian Burfield, coordonator științific global al organizației BirdLife, care a contribuit la realizarea evaluării.

Păsările, esențiale pentru ecosisteme

Reuniunea de la Abu Dhabi a adunat sute de specialiști în conservare care vor discuta despre soarta celor mai vulnerabile specii de animale sălbatice. Într-un context în care acțiunile globale pentru protejarea mediului întâmpină dificultăți, oamenii de știință cer guvernelor să respecte promisiunile recente de a proteja mai bine natura.

Păsările joacă un rol crucial în ecosisteme: polenizează florile, dispersează semințe și controlează dăunătorii. De exemplu, păsările rinocer (hornbill), răspândite în regiunile tropicale, pot dispersa până la 12.700 de semințe mari pe zi, pe o suprafață de un kilometru pătrat.

„Soarta păsărilor și a copacilor este strâns legată: copacii depind de păsări pentru regenerare, iar păsările depind de copaci pentru supraviețuire”, a explicat dr. Malin Rivers, specialistă în conservarea plantelor la organizația Botanic Gardens Conservation International.

Țestoasa verde marină, un exemplu de succes

Deși multe specii sunt amenințate, există și semne de speranță. Țestoasa verde marină, odinioară clasificată ca specie pe cale de dispariție, este acum considerată „cu risc scăzut” datorită eforturilor de conservare.

„Recuperarea țestoasei verzi ne reamintește că protejarea naturii funcționează”, a declarat directoarea generală a IUCN, dr. Grethel Aguilar. Populațiile acestei specii au crescut cu 28% din anii 1970, datorită protejării zonelor de cuibărit din Insula Ascension, Brazilia, Mexic și Hawaii.

Roderic Mast, copreședinte al grupului de lucru IUCN pentru țestoase marine, a spus că revenirea acestei specii este „un exemplu puternic a ceea ce poate realiza o cooperare globală de durată în protejarea speciilor marine cu viață lungă”.

Focile arctice, tot mai aproape de extincție

Vestea bună privind țestoasele contrastează însă cu situația dramatică a focilor arctice, care se apropie de dispariție din cauza încălzirii globale. Pierderea gheții marine a dus la scăderea populațiilor de foci cu barbă și foci cu harpă, iar gheața tot mai subțire le îngreunează accesul la zone de odihnă și reproducere.

Aceste foci reprezintă o specie de pradă esențială pentru urșii polari, care ar putea fi la rândul lor grav afectați.

„În fiecare an, în Svalbard, retragerea gheții marine arată cât de amenințate au devenit fociile arctice, făcându-le tot mai greu să se reproducă, să se odihnească și să se hrănească”, a explicat dr. Kit Kovacs, coordonatoare a programului arctic la Institutul Polar Norvegian.

„Situația lor este un memento dureros că schimbările climatice nu sunt o problemă îndepărtată – ele se desfășoară de decenii și produc efecte aici și acum”, a adăugat ea.

Editor : Ș.A.