Expunerea pe termen lung la zgomotul produs de traficul rutier ar putea crește riscul de a dezvolta boala Parkinson, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii spun că perturbarea somnului și stresul cronic provocate de zgomotul intens ar putea contribui la apariția bolii, anunță Euronews.
Cercetătorii danezi au analizat peste trei milioane de locuitori pentru a determina dacă zgomotul persistent din diferite zone rezidențiale și poziții crește riscul acestei afecțiuni neurodegenerative.
Studiul, publicat în revista JAMA Neurology, a analizat peste trei milioane de danezi între anii 2000 și 2017, care aveau cel puțin 40 de ani și nu sufereau de boala Parkinson la începutul studiului.
Cercetătorii au constatat că, pentru fiecare creștere de aproximativ 11 decibeli (dB) a zgomotului pe partea cea mai expusă a locuinței, riscul de a dezvolta boala Parkinson creștea cu aproximativ 3%.
Pe partea liniștită a locuinței, cea mai puțin expusă la trafic, riscul de a dezvolta boala Parkinson creștea cu 4% pentru fiecare 9 dB suplimentari de zgomot.
În același timp, studiul a constatat că o parte liniștită - în care o parte a casei este cu cel puțin 10 dB mai liniștită decât cealaltă - acționează ca un tampon protector care poate atenua aceste efecte nocive, în special pentru cei care trăiesc în condiții de nivel general de zgomot mai ridicat.
Persoanele care nu dispun de o parte liniștită se confruntă cu un nivel de zgomot mai persistent și inevitabil, mai ales noaptea, aspect pe care autorii l-au considerat mai nociv.
Autorii studiului au adăugat că studiile anterioare, care au analizat doar partea cea mai zgomotoasă a unei locuințe, ar putea subestima riscurile pentru sănătate, deoarece nu iau în considerare dacă locuitorii dispun de un loc liniștit în care să se retragă.
Rezultatele au fost constante, indiferent de sex, nivel de educație, venit, statutul de conviețuire și densitatea populației.
Cum influențează zgomotul riscul de a dezvolta boala Parkinson?
Autorii sugerează că aceste descoperiri sunt plauzibile din punct de vedere biologic, deoarece zgomotul cronic poate perturba somnul, care este vital pentru sănătatea creierului, și poate declanșa, de asemenea, o reacție de stres în organism.
De asemenea, poate provoca „neuroinflamație” și stres oxidativ în creier, în special în zonele legate de producția de dopamină.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă la nivel mondial, afectând peste 11 milioane de persoane, conform unor cercetări recente, o povară care se preconizează că se va dubla în următoarele decenii, pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult și unele țări înregistrează o creștere a populației.
În cazul bolii Parkinson, celulele nervoase din creier, numite neuroni, se degradează treptat sau mor. Multe simptome sunt cauzate de pierderea neuronilor producătoare de dopamină, ceea ce duce la o activitate cerebrală neregulată.
Cauza exactă a afecțiunii este necunoscută, iar în prezent nu există un tratament curativ.
„Prin urmare, identificarea factorilor de mediu potențial modificabili reprezintă o prioritate de sănătate publică”, a declarat Fernando Alonso Frech, neurolog și cercetător la Centrul de Neuroștiințe Integrate HM CINAC, care nu a participat la studiu.
El a adăugat că proporția mare a populației expuse la zgomotul traficului înseamnă că impactul potențial al acestuia asupra sănătății publice ar putea fi considerabil.
„În acest context, rezultatele studiului subliniază importanța politicilor menite să reducă poluarea fonică urbană, prin strategii precum planificarea urbană, construirea de bariere fonice, reducerea traficului în zonele rezidențiale sau proiectarea locuințelor cu fațade și spații de odihnă mai puțin expuse la zgomot.”
Citește și: Sportul, minune pentru creier. Cum poate ajuta mișcarea la curățarea toxinelor și prevenirea unor boli ca Alzheimer sau Parkinson
Editor : C.A.
