Sari la conținut
News Alert

Vine o nouă „epocă de gheață”?

America de Nord este lovită de zece zile de un val de frig extrem, de origine polară, dar asta nu e nimic pe lângă ce urmează. Meteorologii avertizează că de americani se apropie un ciclon deosebit de sever, pe care presa de peste ocean l-a botezat deja „ciclonul-bombă”, care va aduce și mai mult frig. În aceste condiții, unii - inclusiv președintele Trump - se întreabă cât de reală este încălzirea climatică. De altfel, în 2015, un studiu a evocat posibilitatea apariției unei scurte perioade glaciare în jurul anului 2030. Studiul a revenit în actualitate odată cu fenomenele din ultima vreme din Statele Unite și Canada.

Winter Snow Storm Hammers Northeastern US

New York, 3 ianuarie 2018 FOTO: Guliver/Getty Images

Frigul din America de Nord a bătut toate recordurile. În unele orașe, temperaturile au coborât până la minus 40 de grade Celsius și s-a spus că e mai frig chiar decât pe Marte. Pentru miercuri este prognozată apropierea unui ciclon care aduce ploi, lapoviță și ninsoare în regiuni din sud-est, iar pentru prima dată după ani buni ar putea să ningă în Thallahsee, Florida. Pe măsură ce furtuna va înainta spre nord-est, forța ei va crește și va fi din ce în ce mai amenințătoare. Oamenii au fost sfătuiți să stea în case, iar unele școli au fost închise. 11 oameni au murit până acum în SUA din cauza frigului.

Cu toate aceste realități, fenomenul încălzirii climatice nu pare să fie contrazis deocamdată. Temperatura medie măsurată de Terra a crescut cu aproape un grad în decursul ultimului secol.  Potrivit GIEC, grupul de experți internaționali pentru evoluția climei, până în 2100 această valoare medie ar putea crește cu încă 4,8 grade Celsius. 

Și totuși, un studiu din 2015 avertiza că „iarna vine”, cum ar spune personajele din serialul „Game of Thrones”. Întocmit de Societatea Regală de Astronomie din Marea Britanie, studiul relevă că o mini-epocă de gheață ar urma să afecteze Terra în 2030.

În mai puțin de 15 ani, activitatea Soarelului ar putea să scadă cu peste 60 la sută, ceea ce ar provoca o scădere sensibilă a temperaturilor, cu ierni deosebit de aspre, cum e cea dezlănuțuită în prezent în nordul Statelor Unite.  Echipa de cercetători, condusă de Valentina Zharkova, astrofizician și profesoară de matematică la Universitatea Northumbria, a elaborat un nou model matematic al ciclurilor solare. Bazându-se pe analiza circulației câmpurilor magnetice din interiorul și de la suprafața Soarelui (așa-numitul efect „dynamo”), echipa a putut obține „predicții de o precizie fără precedent”.

„Am remarcat că două valuri magnetice care circulă în interiorul Soarelui au ca origine două straturi diferite de materie. Ambele au o frecvență de circa 11 ani, chiar dacă sunt ușor diferite și adesea decalate. În cursul unui ciclu, valurile fluctuează între emisferele nordică și sudică ale Soarelui”, a explicat Valentina Zharkova la adunarea națională de astronomie de la Llandudno (Țara Galilor).

Un fenomen care deja s-a întâmplat

Acest fenomen al schimbării ciclurilor solare se produce cu regularitate. Iar o asemenea mini-epocă de gheață, cum este descrisă de Societatea Regală de Astronomie, s-a întâmplat deja între anii 1646 și 1715. Cunoscută sub numele de „minima Maunder”, această perioadă glaciară „moderată” ar fi cauzat înghețarea Senei la Paris, precum și a numeroase alte fluvii din Europa și cele două Americi. 

„Combinând efectele valurilor și comparându-le cu datele reale ale ciclului solar, previziunile noastre au o exactitate de 97 la sută”, susține astrofiziciana. Ea a previzionat o diminuare rapidă a undelor magnetice ale Soarelui începând cu 2011, timp de 33 de ani. 

În 2014 NASA a emis, cu prudență, cam aceeași ipoteză ca Societatea Regală de Astronomie. 

Între timp, Zharkova și-a mai temperat, totuși, previziunile din studiu, explicând că modelul său matematic nu poate fi utilizat ca o dovadă sigură că va exista o mini-epocă galciară, pentru că trebuie ținut cont și de încălzirea climatică.

Or, se consideră că activitatea umană este principala responsabilă pentru schimbările de climă observate până acum.

La rândul lor, climatologii s-au gândit deja la acest aspect. George Feulner și colegii săi de la Institutul pentru Impactul Climatic din Postdam au ajuns în 2010 la concluzia că scăderea activității solare nu va duce la o scădere a temperaturii globale pe Pământ decât cu maximum 0,3 grade Celsius. În concluzie, ar fi posibil ca epoca de gheață prevăzută de unii oameni de știință să aibă loc, dacă previziunile legate de încălzirea globală n-ar fi așa de pesimiste. 

„Minima Maunder”, valul de frig extrem care lovește acum nord-estul SUA, pare să dea apă la moară climatologilor.

Chiar dacă e incontestabil că unele fenomene naturale pot avea o influență asupra climei - cum ar fi variația ciclurilor solare - nimic nu mai este sigur: activitatea oamenilor face mai mult rău Terrei decât Soarele